Frândza: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Poezii 2009-10-21 (5085 ascoasi tu miydani)
În munți
:
Poezii 2009-10-26 (7468 ascoasi tu miydani)
În muzeu
:
Poezii 2009-10-26 (4716 ascoasi tu miydani)
În pacea mută
:
Poezii 2009-10-21 (5581 ascoasi tu miydani)
Inima
:
Poezii 2005-06-08 (7067 ascoasi tu miydani)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Poezii 2004-06-26 (6473 ascoasi tu miydani)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Poezii 2005-07-16 (9592 ascoasi tu miydani)
Lăcaș străbun
:
Poezii 2005-07-29 (6454 ascoasi tu miydani)
Lacrimi
: cântece fără țară
Poezii 2010-03-13 (7864 ascoasi tu miydani)
Lacul
:
Poezii 2005-05-08 (10563 ascoasi tu miydani)
Lupul
:
Poezii 2009-10-26 (12952 ascoasi tu miydani)
Mare aeternum
:
Poezii 2009-10-26 (8246 ascoasi tu miydani)
Moștenire
:
Poezii 2009-10-26 (6339 ascoasi tu miydani)
Nepotrivire
:
Poezii 2005-06-24 (5635 ascoasi tu miydani)
Noapte
:
Poezii 2009-10-13 (4717 ascoasi tu miydani)
Noi
:
Poezii 2002-12-06 (50524 ascoasi tu miydani)
O clipă
:
Poezii 2005-06-08 (16850 ascoasi tu miydani)
O lacrimă
:
Poezii 2002-10-24 (21284 ascoasi tu miydani)
O ramura intarziata
:
Poezii 2002-06-30 (15399 ascoasi tu miydani)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Poezii 2010-03-13 (5097 ascoasi tu miydani)
Oltul
:
Poezii 2006-04-05 (20666 ascoasi tu miydani)
Pace
:
Poezii 2009-10-30 (23522 ascoasi tu miydani)
Părăsit
:
Poezii 2009-10-30 (7467 ascoasi tu miydani)
Pe înserate
:
Poezii 2009-10-12 (5245 ascoasi tu miydani)
Plugarii
:
Poezii 2005-04-09 (32948 ascoasi tu miydani)
Poet
:
Poezii 2005-07-16 (5206 ascoasi tu miydani)
Poveste veche
:
Poezii 2010-12-04 (7696 ascoasi tu miydani)
Pribeag
:
Poezii 2009-10-30 (5854 ascoasi tu miydani)
Profetul
:
Poezii 2009-10-30 (5451 ascoasi tu miydani)
Răsună toaca...
:
Poezii 2009-10-11 (4408 ascoasi tu miydani)
Reîntors
:
Poezii 2009-10-12 (4808 ascoasi tu miydani)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Poezii 2010-03-13 (6621 ascoasi tu miydani)
Rugăciune
:
Poezii 2003-05-28 (45687 ascoasi tu miydani)
Sângele
:
Poezii 2010-04-28 (4128 ascoasi tu miydani)
Sara
: poezii pentru copii
Poezii 2005-07-19 (29803 ascoasi tu miydani)
Singur
:
Poezii 2005-06-25 (9698 ascoasi tu miydani)
Solus ero
:
Poezii 2009-10-11 (4665 ascoasi tu miydani)
Străinul
:
Poezii 2003-05-29 (13933 ascoasi tu miydani)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Poezii 2010-03-13 (4495 ascoasi tu miydani)
Toamna
: pentru copii
Poezii 2005-11-07 (327454 ascoasi tu miydani)
Trage-ti oblonul
:
Poezii 2002-11-15 (11111 ascoasi tu miydani)
Trandafiri
:
Poezii 2005-07-03 (12182 ascoasi tu miydani)
Trecutul
:
Poezii 2008-06-22 (11881 ascoasi tu miydani)
Frândza: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Texti Pripusi
