agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-09-27 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di error Extras din predica la călugăria părinÈ›ilor Damaschin È™i Vitalie (22 martie 1987) ToÈ›i suntem ostaÈ™i ai lui Iisus Hristos, È™i bărbaÈ›i È™i femei; toÈ›i care am luat dumnezeiescul Botez, că de atunci ne-am lepădat de satana È™i de toate lucrurile lui, cum spune, È™i am făgăduit să urmăm lui Iisus Hristos, È™i nu numai să urmăm Lui, ci si să ne îmbrăcăm cu Hristos. Auzi ce spune: Câți în Hristos v-aÈ›i botezat, în Hristos v-aÈ›i È™i îmbrăcat. Aliluia! Vezi? Vine deunăzi o biată creÈ™tină din Bucovina. "Domnu' părinte- aÈ™a vorbesc ei- vai de mine, ne-o intrat în casă o broască cu gura cusută. Și am găsit la tâtâna porÈ›ii o coadă de cocoÈ™ legată cu trei verigi". "Și ce-i?" "Tare mă tem!" Vai de capul nostru! Ne-am îmbrăcat cu Hristos, de Care se cutremură cerul È™i pământul È™i toÈ›i dracii din iad, È™i ne temem de o broască cu gura cusută. Ce creÈ™tini suntem noi? O nebună de femeie a prins o biată broască, È™i în loc s-o lase să mănânce un fir de iarbă, i-a cusut gura. Altă nebună se teme de broască, că-i cu gura cusută. Unde-i credinÈ›a noastră? Și se teme că i-a legat o coadă de cocos. Dar ce poate să-È›i facă tie coada de cocos È™i broasca? Tu, care ai pe Hristos în tine È™i nu numai pe Hristos, toată Sfânta Treime! N-auzi ce spune Hristos? Eu È™i Tatăl vom veni la el È™i lăcas la el vom face. Deci în inima noastră este Sfânta Treime de la Botez. Mare putere am primit È™i mari daruri la botez. Dacă am fi È›inut legătura cu Mântuitorul Hristos È™i dacă ne-am fi lepădat într-adevăr de satana È™i de toate lucrurile lui, cum am spus la botez, nu ne-am fi temut de nimic. Că auzi ce zice psalmul: Nu mă voi teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă întru întuneric, de întâmplare È™i de dracul cel de amiază-zi. Și iarăși zice Duhul Sfânt: Nu mă voi teme de rele, că Tu cu mine eÈ™ti. Deci să nu ne temem de altcineva, decât de Dumnezeu. Dacă ne vom teme de El È™i-L vom avea în inima noastră È™i în mintea noastră È™i în gura noastră totdeauna, tot iadul n-are ce ne face. Nu cu puterea noastră. Noi suntem praf È™i cenusă. Cel ce ne întăreÈ™te pe noi È™i ne păzeÈ™te È™i care lucrează prin noi este Hristos. ... Deci nici noi să nu uităm făgăduinÈ›ele noastre, nici voi să nu uitaÈ›i ce aÈ›i făgăduit la Botez când aÈ›i zis: "Mă lepăd de satana È™i de toate lucrurile lui", când a zis naÈ™ul pentru voi Crezul. V-am spus de atâtea ori când veniÈ›i acolo, când faceÈ›i pomelnic, cel mai mare neam pe care îl aveÈ›i pe lume nu-i tata È™i mama sau sora sau fratele sau bărbatul sau soÈ›ia sau nora sau ginerele sau copiii. Nu! Cel mai mare neam pe care îl aveÈ›i este preotul care v-a botezat È™i al doilea naÈ™ul de botez. Prin aceste două persoane, noi ne-am făcut la Botez fiii lui Dumnezeu după dar, că după fiintă este numai Hristos. N-aÈ›i văzut voi? Preotul administrează taina dumnezeiescului Botez cu atâta grijă, sfinÈ›este apa, face lepădările de satana, afundarea È™i pe urmă scoaterea È™i ungerea cu Sfântul È™i Marele Mir. El toată răspunderea Sfântului È™i dumnezeiescului Botez o ia asupra lui. Iar al doilea martor după el este naÈ™ul de botez, care-i garant că acel copil s-a botezat. Oare copilul È™tie că-l botezi atunci? Sau are el credință? Nu. Dar Biserica, când a pus botezul pruncilor, n-a pus-o fără de temei. Că Scriptura spune: ÃŽn baza a doi sau a trei martori se reazemă tot adevărul (Matei 18, 16). Care sunt martorii noÈ™tri la botez? ÃŽntâi este preotul care ne-a botezat; al doilea este naÈ™ul de botez È™i-al treilea sunt părinÈ›ii copilului. Deci totdeauna v-am spus, când faceÈ›i pomelnic, dacă-l faci acasă, te gândeÈ™ti: "Măi, ce preot m-a botezat pe mine?" Dacă-i mort È™i faci la morti, pe el îl pui. Dacă-i viu È™i faci la vii, pe el îl pui întâi. Ce este naÈ™ul? Păi naÈ™ul È™i preotul sunt cele mai mari neamuri din lume, rudenii spirituale. Copilul când se naÈ™te, se naÈ™te cu satana în inimă, cum arată Sfântul Marcu Ascetul în legea duhovnicească È™i atâția sfinÈ›i, pentru două păcate mari. Care? ÃŽntâi este păcatul proto+părintilor, al lui Adam È™i al Evei, căderea din ascultarea lui Dumnezeu. Și al doilea este păcatul zămislirii părinÈ›ilor. N-auziÈ›i voi de mii de ori în biserică, că întru fărădelegi m-am zămislit È™i în păcate m-a născut maica mea. Vezi? Pentru aceste două păcate mari copilul este lipsit cu totul de ÃŽmpărăția Cerurilor până la botez. Este carne È™i sânge. Ce zice dumnezeiescul Evanghelist Ioan? Zice aÈ™a: Ce se naÈ™te din trup, trup este. Ce se naÈ™te din Duh, duh este. Biserica este mama noastră spirituală, care ne-a născut pe noi la Botez din apă È™i din duh, È™i acest botez a cerut Mântuitorul de la toată lumea. Când a venit Nicodim la El noaptea, unul din învățaÈ›ii iudeilor, È™i ÃŽl întreba: "Ce să fac ca să mă mântuiesc?", Mântuitorul i-a spus: De nu se va naste cineva din nou, nu poate să se mântuiască. Și atunci, acela fiind destul de mare bărbat È™i învățat în legea iudaică, L-a întrebat: Cum poate omul să se nască din nou? Să intre în pântecele maicii lui, din nou, bătrân? Și-i zice Mântuitorul: Tu eÈ™ti învățătorul lui Israel, È™i aceasta nu È™tii? De nu se va naÈ™te cineva din apă È™i din duh, nu poate să intre în ÃŽmpărătia Cerurilor! De aceea s-a pus botezul È™i al pruncilor È™i al bătrânilor, să se nască din apă È™i din duh. Altfel nu pot intra în ÃŽmpărăția Cerurilor. Aceasta am spus-o pentru voi, credincioÈ™ii, care sunteÈ›i veniÈ›i la praznicul Bunei Vestiri, fiindcă È™i voi cu toÈ›ii aveÈ›i făgăduință înfricoÈ™ată de la Sfântul Botez; iar ce aÈ›i văzut în seara aceasta este al doilea botez, care îl iau călugării, după ce fac atâta ascultare în mănăstire È™i tăierea voii. Ei depun din nou jurământul È™i se nasc din nou, se îmbracă cu Hristos din nou È™i până la moarte vor duce crucea spirituală a lui Hristos, adică toate necazurile, toate supărările, toate durerile pentru dragostea lui Iisus Hristos. AÈ›i auzit ce spunea Apostolul când s-a citit: LuaÈ›i toate armele lui Dumnezeu, ca să puteÈ›i sta împotrivă în ziua cea rea. Si toate isprăvindu-le, să staÈ›i. Și apoi arată care sunt armele duhovniceÈ™ti pe care le luăm la botez È™i care le iau călugării a doua oară la botez. Ai văzut? Mijlocul încins, îmbrăcându-vă cu platoÈ™a dreptății. ÃŽncălțăminte în picioare. Pavăza credinÈ›ei, cu care veÈ›i putea stinge toate săgeÈ›ile vicleanului cele aprinse. Pe urmă dragostea, care se ia prin rugăciune. Ai auzit ce spune proorocul David? Doamne, pus-ai arc de aramă în braÈ›ele mele. Când? Când ridicăm noi mâinile la cer sau la rugăciune în casa noastră. Să nu ridicăm numai mâinile, că nu sunt braÈ›ele noastre arc de aramă, dacă mâinile-s la cer È™i mintea la diavoli, pe pământ. Când ridicăm mâinile la rugăciune, să fie ridicată È™i mintea noastră la Dumnezeu. Că aceasta este rugăciunea: suirea minÈ›ii către Dumnezeu sau vorbirea minÈ›ii noastre cu Dumnezeu. Când noi ne rugăm cu toată mintea È™i cu toată inima, atunci braÈ›ele noastre sunt arc de aramă împotriva satanei, deoarece căpătăm ajutor de sus È™i nimeni nu poate să ne biruiască. Și a zis după aceasta: LuaÈ›i coiful mântuirii È™i sabia duhului, sau trâmbiÈ›a, care trebuie să o aibă un ostaÈ™ duhovnicesc. Iar Sfântul Efrem zice: "Ia citirea Sfintelor Scripturi, că precum trâmbita în vreme de război trezeÈ™te inima ostaÈ™ului să înainteze, asa este Sfânta Scriptură, care trezeÈ™te mintea creÈ™tinului când o citim". Dar când începeÈ›i a citi dumnezeiasca Scriptură, n-o citiÈ›i aÈ™a, ca pe oricare altă carte. Nu! AÈ™a ne învață SfinÈ›ii Părinti: "Iei Biblia, zici Tatăl nostru, faci trei metanii, faci Sfânta Cruce de trei ori asupra Bibliei È™i pe faÈ›a ta. SăruÈ›i Biblia È™i zici aÈ™a: Doamne, descoperă ochii mei, È™i voi cunoaÈ™te minunile din Legea Ta! Și iarăsi: Doamne, arată-mi mie cele nearătate È™i cele ascunse ale înÈ›elepciunii Tale, pentru că Biblia este plină de Duhul lui Dumnezeu È™i noi ne rugăm să ne deschidă Dumnezeu ochii minÈ›ii, să înÈ›elegem ceea ce citim È™i să mulÈ›umim lui Dumnezeu". N-a numit Sfântul Efrem citirea Scripturilor trâmbiță, ci trâmbiÈ›e ale Duhului Sfânt. Cum? Că în Sfânta Scriptură nu-i numai o trâmbiță. Nenumăratele învățături ale Duhului Sfânt, toate sunt trâmbiÈ›e, să ne trezească pe noi, creÈ™tinii. Si când citim în Sfânta Scriptură, să nu citim ca să treacă timpul, ci să luăm aminte, căci cuvântul lui Dumnezeu nu are margini în înÈ›elegerea lui duhovnicească. Și dacă citeÈ™ti ceva în Scriptură cu luare aminte, È™i dacă diavolul te duce la îndoială, È™i È›i s-ar părea că ar fi ceva nedrept, nu căuta să iscodeÈ™ti mai departe, că aÈ™a s-au rătăcit sectarii. S-a umplut lumea de secte. Numai în Europa sunt câteva sute de secte. De aceea, că au luat Biblia după capul lor. Nebuni! Dacă eu nu È™tiu să înot, de ce să mă bag într-o apă adâncă, într-o mare? Este de vină marea sau apa adâncă? Un râu care curge repede este de vină, dacă eu, ca un nebun, m-am aruncat într-însul fără să È™tiu a înota? AÈ™a pățesc toÈ›i sectarii È™i toÈ›i creÈ™tinii cei neiscusiÈ›i care se bagă în Sfânta Scriptură cu înÈ›elegerea lor. Nu-i de vină Scriptura că s-au înecat atâția nebuni È™i atâtea secte s-au făcut! Nebuni sunt cei care iscodesc Scriptura mai presus de puterea lor. Auzi ce spune Sfântul Grigore de Nyssa: "Nu spargeÈ›i oasele Scripturii, având dintii înÈ›elegerii de lapte". Ca È™i cum i-ai da unui copil de clasa I lecÈ›ii de universitate. AÈ™a-i È™i cu Sfânta Scriptură. Nu te băga! Sunt locuri foarte adânci. Și cei mai mari din sfinÈ›i au ocolit locurile cele grele, pentru că este înÈ›elepciunea lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură este o fântână fără fund. Dar eu, dacă mi-e sete, È™i mă duc tare însetat la o fântână, beau toată fântâna? Ori mă dau cu capul jos în fântână ca să beau apă? Nu! Scot întâi cu ciutura È™i din ciutură iau cu cana È™i din cană iau cu paharul È™i beau È™i mă răcoresc. Și fântâna rămâne curată È™i eu m-am răcorit. AÈ™a-i Sfânta Scriptură. Unde nu înÈ›elegi, du-te È™i întreabă preotul: "Uite, părinte, am găsit în Scriptură aÈ™a, È™i parcă ceva-i rătăcit, ceva nedrept", că preotul a învățat teologie, È™i îndată te îndreaptă. Că zic SfinÈ›ii Părinti: "Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească". Sfatul bun te va păzi È™i cugetul drept te va apăra. Și frate pe frate ajutorându-se È™i sfătuindu-se, sunt ca o cetate bine întemeiată È™i ca o împărătie nebiruită. Nu te băga în Scriptură dacă nu cunoÈ™ti adâncimea ei. Și dacă vrăjmasul te duce la îndoială: "Măi, parcă ar fi aici ceva nedrept!", tu zi asa: "Eu sunt prost È™i nu înÈ›eleg! Soarele luminează, dar nu luminează pentru cei orbi care nu văd. Eu sunt orb cu mintea!" Că aÈ™a fiecare se luminează din Scriptură, pe măsura curăției minÈ›ii È™i a inimii lui. Iată, dacă am sta mâine cu toÈ›ii în faÈ›a soarelui, È™i ar fi soarele la amiază, È™i unu-i cu un ochi, altu-i cu amândoi, altul este miop, altul zăreÈ™te numai oleacă cu amândoi ochii, fiecare se împărtășeÈ™te din lumina soarelui după măsura puterii lui cea văzătoare. La fel È™i cu mintea. După măsura în care ne-am curățit mintea È™i inima, putem înÈ›elege Scriptura. Că de aici s-au făcut atâtea nenumărate secte È™i neghine ale satanei È™i strică toată întelegerea Scripturii cu mintile lor stricate si nebune. S-au băgat în Scriptură È™i n-au avut povățuitor, ca să le-o tâlcuiască È™i să o înÈ›eleagă. Apoi, dacă diavolul îți zice È›ie: "Este ceva nedrept în Scriptură", spune-i È™i tu cuvintele Scripturii. Ce zice Duhul Sfânt? Credincios este Domnul întru toate cuvintele Sale È™i cuvios întru toate lucrurile Sale. Și iar zice: Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint cu foc lămurit, ispitit È™i curățit de sapte ori. Unde să-mi mai rămână mie îndoială, când cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, argint cu foc lămurit È™i ispitit È™i curățit de È™apte ori. Dar să revenim la cuvântul nostru. Odată ce te-ai călugărit nu mai ai mamă, nu mai ai tată, nu mai ai soră, nu mai ai frate, nu mai ai prieteni, nu mai ai nimic. Ai pe Hristos È™i ascultarea de El. Dar ce datorie mai au călugării față de tată, de mamă È™i de rudenii? Au două datorii. Care? Să se roage lui Dumnezeu pentru ei È™i, dacă le cer ajutorul, să-i povățuiască. Dar ca să mai asculte de tată sau să mai aibă grijă de ce face mama acasă sau sora sau copilul, aceea este drept lucrare diavolească! Tu, care te-ai răstignit cu Hristos, cum te mai tragi înapoi să ai grijă ce face mama, tata sau soÈ›ia sau copilul sau fratele. Cea mai mare înselăciune È™i cea mai mare nebunie. N-ai văzut că a venit la Hristos unul si-L ruga: Doamne, dă-mi voie să mă duc să îngrop pe tatăl meu. Ce i-a spus Hristos? Lasă morÈ›ii să-È™i îngroape mortii lor È™i tu urmează-Mi Mie. Ce-a zis lui Lot îngerul, când iesea din Sodoma: Mântuind, mântuieste-te în Toar, È™i nu te uita înapoi. Ce-a pățit soÈ›ia lui Lot că s-a uitat înapoi? Deci, odată ce te-ai făcut călugăr, nimic nu mai ai, decât pe Hristos È™i crucea Lui până la moarte. Să-L iubeÈ™ti pe El È™i pentru dragostea Lui să rabzi toate necazurile È™i pururea să fii cu ochii minÈ›ii la patimile, la scuipările, la bătăile, la ocările È™i la răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos, ca să zici cu Pavel: Că pentru Iisus Hristos, eu m-am răstignit lumii È™i lumea s-a răstignit mie. N-ai de ce te mai uita înapoi. Iar voi, părinÈ›i, care aveÈ›i copii, È™i dacă cumva unul se trage la mănăstire, să nu-l opriÈ›i, că-i o crimă mare. Chemarea la mănăstire este o vocaÈ›ie în inima copilului, de mic sau mai mare. Este o chemare de sus, È™i tu, dacă îl opreÈ™ti, stai împotriva lui Dumnezeu. Auzi ce spune Sfântul Ioan Postnicul: "PărinÈ›ii care vor opri copiii să se ducă la mănăstire, nici la moarte să nu li se dea ÃŽmpărtășanie". AÈ™a-i de mare păcat, dacă Dumnezeu vrea să cheme din familia ta un copil la mănăstire, È™i tu zici: "Dragul mamei, însoară-te, mărită-te, că am avere, că cutare, că aceea-i frumoasă, că acela-i bogat". Te face diavolul avocat cât poate mai tare, ca să întorci sufletul acela de pe calea lui Hristos. Să nu faceÈ›i asta, că-i crimă È™i ucidere. Dacă Dumnezeu trezeÈ™te unul din familia voastră, să aveÈ›i mare bucurie. Un călugăr, dacă slujeÈ™te lui Dumnezeu aÈ™a cum a făgăduit, prin el se mântuiesc până la al È™aptelea neam din neamul lui. Și este o mare fericire să aveÈ›i unul în slujba lui Dumnezeu în mănăstire. V-am vorbit aceasta, că È™i voi aveÈ›i făgăduintă de la botez È™i noi avem de două ori făgăduință, cei care ne-am făcut călugări. Să ne ajute Preasfântul Dumnezeu È™i Preacurata Lui Maică, să nu uităm ce-am făgăduit la botez, ce-am făgăduit la călugărie, È™i după puterea noastră să împlinim, ca să ne putem mântui. Amin.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati