agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-28 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Nicole Chinez Predică la Duminica Orbului (Despre orbirea sufletească) Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă, iar cei ce văd să fie orbi (Ioan 9, 39) Hristos a înviat! IubiÈ›i credincioÈ™i, Multe învățături de tot felul putem scoate din Sfînta Evanghelie de azi, de vom cerceta textul ei cu luare aminte. Una dintre aceste învățături este cea despre orbirea duhovnicească a omului robit de păcate. Cîtă orbire spirituală era în mintea cărturarilor È™i fariseilor, care, nu numai că nu credeau în minunile mai presus de fire făcute de Hristos Domnul, ci È™i hulă mare aduceau asupra Lui, zicînd că, cu Beelzebut, domnul demonilor scoate pe demoni (Marcu 3, 22). Atîta orbire era în mintea lor, încît ochi avînd, nu vedeau È™i urechi avînd, nu auzeau. De aceea Domnul îi numeÈ™te "farisei orbi" (Matei 23, 26). Despre această orbire spirituală a cărturarilor È™i fariseilor, a arhiereilor È™i legiuitorilor iudei È™i despre pedeapsa ce-i aÈ™teaptă pentru aceasta zice proorocul David prin Duhul Sfînt: Să se întunece ochii lor ca să nu vadă È™i spinarea lor pururea o gîrboveÈ™te (Psalm 68, 27). Și marele prooroc Isaia a proorocit despre orbirea spirituală a poporului lui Israel, zicînd: Dumnezeu le-a dat duh de împietrire, ochi ca să nu vadă È™i urechi ca să nu audă pînă în ziua de azi (Isaia 56, 10). Și iarăși: Că s-a învîrtoÈ™at inima poporului acestuia È™i cu urechile sale greu a auzit È™i ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii È™i cu urechile să audă È™i cu inima să înÈ›elagă È™i să se întoarcă la Mine È™i să-I vindec (Isaia 6, 10). Dar din ce se naÈ™te orbirea sufletească în mintea omului? Aceasta vine asupra omului din mai multe pricini. Mai întîi ca urmare a faptelor rele. Acest lucru îl arată Mîntuitorul cînd zice: Lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit întunericul mai mult decît Lumina, căci faptele lor erau rele. Că oricine face cele rele urăște Lumina, pentru ca faptele lui să nu se vădească (Ioan 3, 19-20). Orbirea spirituală vine de la diavol. Orbirea spirituală vine din necredință È™i din împotrivirea față de Dumnezeu. Acest lucru îl spune proorocul Isaia, zicînd: Toată ziua întindeam mîinile mele către un popor neascultător È™i împotrivă grăitor (Isaia 65, 2). De aceea Dumnezeu le-a dat duh de împietrire ca să nu vadă cu ochii È™i cu urechile lor să nu audă pînă în ziua de azi (Deuteronom 29, 4). Orbirea spirituală vine È™i din necredință È™i învîrtoÈ™area inimii, cum arată Sfînta Scriptură, zicînd: Du-te È™i spune poporului acestuia: Cu auzul veÈ›i auzi È™i nu veÈ›i înÈ›elege È™i uitîndu-vă vă veÈ›i uita, dar nu veÈ›i vedea. Că inima poporului acestuia s-a învîrtoÈ™at È™i cu urechile sale greu a auzit È™i ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii È™i să audă cu urechile È™i cu inima să înÈ›eleagă È™i să se întoarcă la Mine È™i să-l vindec (Isaia 6, 9-10). Am arătat că una din pricinile orbirii spirituale este păcatul. Acum să vedem de ce păcatul aduce orbirea sufletului È™i întunecarea minÈ›ii omului. Iată de ce. Păcatele după mărturisirea Sfintei Scripturi se numesc "lucruri ale întunericului" (Isaia 29, 15; Romani 13, 12; Efeseni 5, 11). Ca lucruri ale întunericului, păcatele, de orice fel ar fi, aduc în mintea omului întuneric, tulburare, boală È™i orbire duhovnicească. Prin ce putem izgoni din mintea noastră întunericul păcatului? Prin părăsirea păcatului, prin ascultarea cuvintelor lui Dumnezeu, prin post, rugăciune, pocăință cu lacrimi È™i spovedania sinceră la duhovnic È™i prin lucrarea poruncilor lui Dumnezeu. Prin aceste fapte bune, fiecare om oricît de păcătos ar fi, vine la lumina cunoÈ™tinÈ›ei È™i se apropie de Dumnezeu, devenind dintr-un om întunecat È™i păcătos, un vas ales al lui Dumnezeu È™i un fiu al împărăției cerurilor. Orbirea spirituală vine uneori la om È™i prin îngăduinÈ›a È™i puterea lui Dumnezeu. Acest lucru s-a arătat la mulÈ›i oameni aleÈ™i de Dumnezeu. Dar mai luminat vedem aceasta la alegerea Marelui Apostol Pavel, care mai înainte de chemarea sa se numea Saul È™i prigonea foarte mult Biserica lui Hristos (Fapte 9, 1-22). IubiÈ›i credincioÈ™i, Să întoarcem acum cuvîntul la orbirea sufletească din zilele noastre. ToÈ›i am văzut oameni orbi, fie din naÈ™tere, fie din accidente, fie în urma unor boli grele. Ori de cîte ori vedem un orb, ne cuprinde pe fiecare un sentiment de milă, ba cîteodată ne dau È™i lacrimile. El nu poate merge singur, nu poate vedea cerul, soarele È™i frumuseÈ›ea florilor. Nu poate privi icoana È™i crucea la care se închină, nici faÈ›a mamei, a copiilor È™i a semenilor săi. Orbul nu poate citi o carte sfîntă, nu poate lucra mai nimic È™i se simte o povară pentru familie È™i societate, căci trăieÈ™te mai mult din mila altora. Un asemenea om orb la ochii trupului este vrednic de jale, de îndurarea tuturor. Dumnezeu însă, mîngîie pe cei fără vedere cu alte daruri: cu multă înÈ›elepciune, cu vorbire frumoasă, cu smerenie, cu darul lacrimilor È™i adeseori cu darul cîntării frumoase. Căci Creatorul a toate, prin dumnezeiasca pronie, are milă de zidirea Sa. De aceea zice Duhul Sfînt, prin gura psalmistului: Domnul înÈ›elepÈ›eÈ™te orbii! (Psalm 145, 8). Mult mai grea È™i mai vrednică de plîns este însă orbirea minÈ›ii, a inimii, a voinÈ›ei È™i conÈ™tiinÈ›ei. Căci È™i sufletul este cu mult mai de preÈ› decît trupul. De aceea zice Mîntuitorul: Ce-i foloseÈ™te omului să cîștige lumea întreagă, dacă își pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb pentru sufletul lui? (Marcu 8, 36-37). Sufletul fiind creat de Dumnezeu veÈ™nic, orbirea sufletească este una din cele mai grele boli care duce la pierderea sufletului È™i la osînda lui veÈ™nică. De aceea È™i vindecarea acestei boli este cu mult mai grea È™i mai importantă decît vindecarea orbirii trupeÈ™ti. Ce înÈ›elegem prin orbirea sufletească sau duhovnicească? ÃŽnÈ›elegem întunecarea È™i înrobirea sufletului prin tot felul de păcate sufleteÈ™ti È™i trupeÈ™ti. Adică trufia minÈ›ii, împietrirea inimii, slăbirea voinÈ›ei È™i a conÈ™tiinÈ›ei, necredinÈ›a, îndoiala în credință, sectarismul, deznădejdea, mîndria, sinuciderea, uciderea sufletească È™i trupească, avortul, ura È™i mînia dintre oameni, divorÈ›ul, desfrîul, minciuna, iubirea de averi, zgîrcenia, lăcomia, beÈ›ia, lenea È™i altele. Toate păcatele sînt boli ale sufletului care îl aruncă în orbire È™i nesimÈ›ire, iar trupul în boli grele È™i fără leac. Și dacă nu părăsim păcatele care ne robesc prin căință, spovedanie È™i înnoire duhovnicească, orbirea sufletului, ca orice boală, duce la moartea sufletească È™i la osînda sufletului în chinurile iadului. Oare ce este creÈ™tinul care își schimbă credinÈ›a în Dumnezeu È™i părăseÈ™te biserica întemeiată de Hristos È™i de SfinÈ›ii Apostoli È™i se duce la secte religioase de tot felul, dacă nu orb la suflet? Ce este creÈ™tinul care nu vine cu anii la sfînta biserică, nu se roagă, nu citeÈ™te cărÈ›i sfinte È™i amînă pocăinÈ›a È™i spovedania pînă în ceasul morÈ›ii, dacă nu un bolnav È™i orb sufleteÈ™te? Ce este omul care se numeÈ™te creÈ™tin doar cu numele È™i își cheltuieÈ™te timpul, averea È™i sănătatea în griji trecătoare È™i în păcate de moarte, dacă nu un om nefericit È™i orb la suflet? Ce este creÈ™tinul care n-a citit măcar odată Sfînta Scriptură, mai ales Noul Testament È™i alte cărÈ›i creÈ™tineÈ™ti de învățătură, care călăuzesc È™i luminează mintea È™i sufletul spre Hristos, dacă nu un om nefericit È™i lipsit de lumina cunoÈ™tinÈ›ei È™i a bucuriei duhovniceÈ™ti? Ce este creÈ™tinul care își risipeÈ™te viaÈ›a în beÈ›ii È™i desfrînări, în certuri È™i divorÈ›uri, în judecăți È™i ură, dacă nu un om slab în credință È™i amăgit de diavoli, un om orb È™i bolnav la suflet, care umblă pe calea pierzării È™i nu mai este în stare să se scoale din păcate, să se pocăiască È™i să-È™i mîntuiască sufletul? Cîtă orbire È™i necredință nu au acei soÈ›i care se căsătoresc doar din plăcere, pentru păcate È™i nu vor să nască copii, sau dacă îi nasc, îi smintesc cu viaÈ›a lor È™i nu le dau o educaÈ›ie sănătoasă, creÈ™tinească? Și doar vedem cîte neînÈ›elegeri È™i divorÈ›uri, cîte avorturi, beÈ›ii È™i lipsă de educaÈ›ie religioasă, destramă astăzi unitatea familiilor noastre, a acestor celule vii ale vieÈ›ii È™i societății. Și toate aceste păcate ne robesc din cauza orbirii noastre sufleteÈ™ti. Din cauza nepăsării, a necredinÈ›ei unora în Dumnezeu, a lipsei de educaÈ›ie creÈ™tină, de cunoaÈ™tere a Evangheliei, din cauza lipsei de la viaÈ›a Bisericii, a amînării spovedaniei, a lipsei unui duhovnic bun, È™i a uitării multora de moarte È™i de judecata ce ne aÈ™teaptă. Iată, deci, ce este orbirea sufletească È™i cît de mult ne robeÈ™te pe toÈ›i. Pe unii cu păcate trupeÈ™ti, pe alÈ›ii cu cele sufleteÈ™ti È™i pe toÈ›i cu împietrirea inimii, cu lipsa rugăciunii, cu uitarea de Dumnezeu È™i cu mulÈ›imea grijilor pămînteÈ™ti. ÃŽn faÈ›a Mîntuitorului care ne va judeca, nu este nimeni bun, nimeni drept, curat È™i vrednic de viaÈ›a viitoare. Ce trebuie să facem deci? Cum ne putem vindeca de această cumplită nesimÈ›ire a inimii, de robia patimilor È™i de orbirea sufletelor noastre? Prin părăsirea păcatelor care ne robesc, prin întoarce-rea din nou la Hristos, la biserică, la rugăciuni, la smerenie È™i pocăință. Adică să facem ce a făcut orbul din Evanghelia de azi, pe care l-a întrebat Hristos: Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu? Și el a răspuns din toată inima: Cred, Doamne. Și s-a închinat Lui! (Ioan 9, 38). Ne întreabă È™i pe noi astăzi Hristos: "CreÈ™tinilor, credeÈ›i voi cu tărie în Hristos, Mîntuitorul lumii? PăziÈ›i poruncile Lui? CredeÈ›i voi în Sfînta Evanghelie ca să aveÈ›i viaÈ›a veÈ™nică? CredeÈ›i voi că Dumnezeu a creat lumea, că are milă de ea È™i El singur o poate salva de la distrugere È™i moarte?" De răspunsul pe care îl vom da, depinde mîntuirea sau osînda fiecăruia dintre noi. Iar dacă credem în Fiul lui Dumnezeu cu tărie, atunci să împlinim poruncile Lui È™i să facem ce a făcut orbul din Evanghelie. Că după ce i-a pus tină pe ochi l-a trimis să se spele la izvorul Siloam din apropiere È™i îndată s-a vindecat È™i a văzut. Tina de pe ochii sufletului este necurăția păcatelor noastre, de care ne curățim prin baia lacrimilor È™i a spovedaniei. Să ascultăm de Hristos È™i să facem ce ne porunceÈ™te El. Să ne spălăm ochii sufleteÈ™ti, adică mintea, inima È™i voinÈ›a prin rugăciune, pocăință È™i milostenii, È™i atunci ne vom vindeca sufletul ca È™i orbul din Sfînta Evanghelie. IubiÈ›i credincioÈ™i, ViaÈ›a pămîntească este scurtă È™i plină de suferință È™i amăgitoare, iar viaÈ›a cerească este binecuvîntată È™i plină de fericire veÈ™nică. Să părăsim păcatele care ne orbesc È™i ne ucid sufletul È™i să ne reîntoarcem la Hristos. Nu-i de ajuns să facem o cruce È™i să zicem: "Doamne, Doamne!" Ni se cere o profundă înnoire duhovnicească a vieÈ›ii. Ni se cere să aruncăm de pe ochii sufletului tina patimilor de pînă acum, spălîndu-ne la apa Siloamului, adică la baia spovedaniei, apoi să intrăm sub ascultarea lui Hristos È™i a Bisericii pe care a întemeiat-o pe pămînt. Smerindu-ne, rugîndu-ne, împăcîndu-ne unii cu alÈ›ii, mergînd regulat la biserică, făcînd milostenie după putere, crescîndu-ne copiii în dreapta credință È™i în iubire de Dumnezeu, devenim creÈ™tini buni, fii adevăraÈ›i ai Bisericii Ortodoxe È™i moÈ™tenitori ai împărăției Cerurilor. Amin. Hristos a înviat!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati