agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-01 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Nicole Chinez Predică la Duminica a X-a după Rusalii (Despre puterea credinÈ›ei, a postului È™i a rugăciunii) Adevărat grăiesc vouă: Dacă veÈ›i avea credință cît un grăunte de muÈ™tar, veÈ›i zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, È™i se va muta; È™i nimic nu va fi vouă cu neputință (Matei 17, 20) IubiÈ›i credincioÈ™i, Cînd omul va avea credință dreaptă È™i tare, unită cu fapte bune È™i mai ales rugăciune È™i post, unul ca acela poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, să facă minuni mari È™i să primească de la El tot ce va cere, spre folosul sufletului lui È™i al altora. Acest adevăr ni-l arată Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, în Sfînta Evanghelie care s-a citit astăzi, prin următoarele cuvinte: De veÈ›i avea credință cît un grăunte de muÈ™tar, veÈ›i zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo È™i se va muta È™i nimic nu va fi vouă cu neputință (Matei 17, 20). Apoi arătînd puterea cea mare a postului È™i a rugăciunii, zice: Dar acest neam de demoni nu iese decît numai cu rugăciune È™i cu post (Matei 17, 21). Pentru a ne putea da seama de puterea credinÈ›ei, vom aduce mărturia Sfîntului Apostol Pavel care, arătînd multe din faptele credinÈ›ei, zice: Prin credință pricepem că s-au întemeiat veacurile cu Cuvîntul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic cele ce se văd... Prin credință, Enoh a fost luat de pe pămînt ca să nu vadă moartea. Prin credință, Noe, luînd înÈ™tiinÈ›area de la Dumnezeu despre cele ce nu se vedeau încă, a gătit, cu evlavie, o corabie spre mîntuirea casei sale... Prin credință, Avraam, cînd a fost chemat, a ascultat È™i a ieÈ™it la locul pe care era să-l ia spre moÈ™tenire È™i a ieÈ™it neÈ™tiind încotro merge... Prin credință, însăși Sarra a prins putere să zămislească fiu (deÈ™i trecuse de vîrsta cuvenită), pentru că L-a socotit credincios pe Cel ce îi făgăduise. Prin credință, cînd s-a născut Moise, a fost ascuns de părinÈ›ii lui trei luni, căci l-au văzut prunc frumos È™i nu s-au temut de porunca regelui... Prin credință a părăsit Egiptul, fără să se teamă de urgia regelui, căci a rămas neclintit, ca unul care a văzut pe nevăzutul ÃŽmpărat. Prin credință, au trecut israeliÈ›ii Marea RoÈ™ie, ca pe uscat, pe cînd egiptenii, încercînd a trece È™i ei, s-au înecat (Evrei 11, 3-29). La aceste mărturii, despre puterea credinÈ›ei, amintite de Sfîntul Pavel din Vechiul Testament, putem adăuga È™i altele mult mai mari luate din istoria creÈ™tinismului, de la Hristos pînă astăzi. Prin credință, Fecioara Maria a primit vestea cea bună de la arhanghelul Gavriil È™i s-a învrednicit să nască în trup pe Hristos, Mîntuitorul lumii. Prin credință, Sfîntul Ioan Botezătorul a primit să boteze în apele Iordanului pe Fiul lui Dumnezeu È™i a văzut pe Duhul Sfînt ca un porumbel È™ezînd deasupra Lui. Prin credință, pescarii galileeni au lăsat toate È™i, urmînd lui Hristos, au devenit pescari de oameni. Prin credință, Apostolii au primit harul Duhului Sfînt È™i, cu puterea Lui, au vestit Evanghelia mîntuirii în toată lumea. Prin credință, Pavel, vasul alegerii, s-a convertit la Hristos pe calea Damascului È™i a ajuns cel mai mare apostol al neamurilor. Prin credință Apostolul Petru a primit să fie răstignit la Roma, pe cruce, cu capul în jos pentru dragostea lui Hristos, iar Sfîntului Pavel i s-a tăiat capul. Prin credință, zeci de milioane de creÈ™tini au primit cu bucurie să fie arÈ™i de vii, tăiaÈ›i, sfîșiaÈ›i de lei, sau înecaÈ›i în mare, pentru Evanghelie, strigînd: "Sîntem ucenici ai lui Hristos È™i fii ai lui Dumnezeu după dar È™i sîntem gata să ne dăm viaÈ›a È™i să trăim cu El în veci, decît să ne lepădăm È™i să ne osîndim în iad!" Prin credință, ucenicii SfinÈ›ilor Apostoli È™i toÈ›i dumnezeieÈ™tii PărinÈ›i au mărturisit È™i au apărat dreapta credință ortodoxă, prin cuvînt È™i prin minuni È™i au fixat-o definitiv în dogme È™i canoane la cele È™apte Sinoade Ecumenice. Prin credință, mulÈ›i creÈ™tini iubitori de Hristos au părăsit grijile È™i plăcerile lumii È™i s-au făcut călugări, sihaÈ™tri È™i sfinÈ›i prin mînăstiri, prin munÈ›i È™i prin crăpăturile pămîntului, ducînd viață îngerească. Prin credință, nenumăraÈ›i păgîni s-au convertit la creÈ™tinism È™i mulÈ›i păcătoÈ™i s-au pocăit È™i au devenit creÈ™tini desăvîrÈ™iÈ›i. Prin credință È™i dragoste pentru Hristos, casele creÈ™tinilor s-au transformat în biserici, fecioarele au devenit mirese ale lui Hristos, iar bărbaÈ›ii cu viață sfîntă au ajuns mărturisitori ai ortodoxiei È™i slujitori vrednici ai sfintelor altare. Prin credință, după două mii de ani de luptă cu puterile întunericului, creÈ™tinismul s-a răspîndit în toată lumea, biruind marile arme ale Satanei necredinÈ›a, sectele, desfrîul È™i ura dintre oameni. IubiÈ›i credincioÈ™i, Am arătat aici cîteva mărturii despre marile fapte ale credinÈ›ei. ÃŽn continuare voi vorbi pe scurt despre puterea rugăciunii È™i a postului. Mai întîi, trebuie să facem rugăciunea cu credință (Matei 21, 22; Marcu 11, 24; Evrei 11, 6). Apoi trebuie s-o facem din toată inima (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 145; Ieremia 29, 13) È™i neîncetat (Luca 21, 36; I Tesaloniceni 5, 17). Faptele mari È™i minunate ale rugăciunii È™i postului sînt nemăsurate. Spre încredinÈ›are vom vorbi aici despre cîteva din ele. Prin rugăciune È™i post, Moise proorocul a luat din mîinile lui Dumnezeu Tablele Legii (IeÈ™ire 34, 28). Prin rugăciune È™i post, marele prooroc Ilie a încuiat cerul să nu plouă trei ani È™i È™ase luni; È™i iarăși cu rugăciune È™i cu post, a pogorît foc din cer È™i a descuiat cerul, de a dat Dumnezeu ploaie pe pămînt (III Regi 18, 38). Cu rugăciune È™i cu post, Daniel proorocul a ieÈ™it nevătămat din groapa leilor (Daniel 6, 17-23). Prin rugăciune È™i post ninivitenii au scăpat de pieire (Iona 3, 5-10). Rugăciune È™i post porunceÈ™te Dumnezeu, prin proorocul Ioil, să facă iudeii spre a scăpa de urgia Domnului (Ioil 2, 12-15). Prin post de patruzeci de zile, Mîntuitorul biruieÈ™te cele trei ispite ale satanei în pustie (Matei 4, 1-11). Cu rugăciune È™i cu post, Ana proorociÈ›a a născut pe Samuel, fiind stearpă mai înainte (I Regi 1, 11; 16, 28). Cu rugăciune È™i cu post aspru a petrecut toată viaÈ›a sa Sfîntul Ioan Botezătorul È™i ÃŽnainte Mergătorul pentru care a fost mărturisit de ÃŽnsuÈ™i Mîntuitorul drept cel mai mare om născut din femeie (Matei 11, 10-19). Cu rugăciune È™i cu post s-au întărit SfinÈ›ii Apostoli în osteneala propovăduirii Evangheliei lui Hristos (II Corinteni 6, 4-5; 11, 27). Cu rugăciune È™i cu post se izgonesc diavolii din oameni (Matei 17, 19-21). Prin rugăciune È™i post sfinÈ›ii lui Dumnezeu au făcut minuni mari È™i multe, atît în Legea Veche cît È™i în Legea Harului, cum citim în Sfînta Scriptură, în cărÈ›ile de cult È™i în vieÈ›ile sfinÈ›ilor. Dar să luaÈ›i aminte că nu toată credinÈ›a este bună, ci numai credinÈ›a cea dreaptă, ortodoxă, unită cu faptele cele bune. Numai rugăciunile È™i posturile rînduite de Biserica dreptmăritoare sînt bune, iar rugăciunile È™i posturile care le fac păgînii, sectanÈ›ii È™i ereticii sînt urîciune înaintea lui Dumnezeu pentru că nu se fac după îndreptarul credinÈ›ei apostolice. Sfîntul Apostol Pavel ne arată că, cel ce nu se luptă după lege, nu se încununează (II Timotei 2, 4-5). Numai cel ce slujeÈ™te lui Dumnezeu în adevăr È™i lucrează toate faptele cele bune după dreapta credință È™i spre slava lui Dumnezeu, poate să dobîndească mîntuirea sufletului său (I Corinteni 10, 31; Filipeni 1, 9-11). Altfel toate posturile È™i rugăciunile noastre devin urîciune înaintea lui Dumnezeu (Isaia 1, 11-15). AÈ™adar, fraÈ›ii mei, fiÈ›i cu mare luare aminte È™i să nu vă luaÈ›i după cei rătăciÈ›i de la dreapta credință, cărora li se pare că vor dobîndi mîntuirea sufletelor lor, fără a asculta de Biserica lui Hristos. AuziÈ›i ce spune Sfîntul Efrem Sirul: "Cînd mintea omului va părăsi dreapta credință, toate faptele sale cele bune nu mai sînt de folos". Iar Sfîntul Ioan Damaschin, arătînd acelaÈ™i lucru cu alte cuvinte zice: "Binele nu este bine cînd nu se face bine" (Filocalia IV, 1948, pag 194). Despre puterea rugăciunii È™i a credinÈ›ei se vorbeÈ™te È™i în Evanghelia ce s-a citit astăzi, în care se spune cum a vindecat Mîntuitorul un copil demonizat. Copilul a fost adus de tatăl său la ucenici, dar aceÈ™tia n-au putut să alunge duhul rău din el. Iar dacă a coborît Domnul de pe Muntele Tabor, tatăl copilului a îngenunchiat la picioarele Lui È™i a zis: Doamne, miluieÈ™te pe fiul meu că este lunatic È™i greu pătimeÈ™te; că de multe ori cade în foc È™i de multe ori în apă. Și l-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece... (Matei 17, 14-16). VedeÈ›i ce greu se vindecă un om epileptic, stăpînit de duh necurat? Că dacă nici Apostolii n-au putut să vindece acest copil demonizat, cu atît mai greu vor reuÈ™i preoÈ›ii să vindece pe cei stăpîniÈ›i de diavoli, È™i mai ales pe cei robiÈ›i de patimi grele. Diavolul obiÈ™nuieÈ™te să-l arunce pe cel epileptic uneori în foc, alteori în apă, ca să-l omoare È™i să ne amăgească a crede că nu el, ci apa È™i focul l-au ucis. Dar asupra sufletului celui bolnav, vrăjmaÈ™ul nu are nici o putere. ÃŽnsă pe cei robiÈ›i de patimi cumplite, precum: necredinÈ›a, mîndria, mînia, beÈ›ia, desfrîul È™i uciderea, oare nu-i chinuiesc diavolii mai rău ca pe cei epileptici? Nu vedeÈ›i pe unii ca aceÈ™tia cum îi chinuiesc patimile, cum se aprind ca de foc de patima mîniei, a desfrîului, a mîndriei È™i a răzbunării, patimi ce stăpînesc astăzi toată lumea? Sau pe cei beÈ›ivi È™i nepăsători de a lor mîntuire, nu vedeÈ›i cum îi aruncă diavolul în apa necredinÈ›ei È™i a nesimÈ›irii sufleteÈ™ti? Unii ca aceÈ™tia, chiar dacă le vorbeÈ™ti de rai, ei nu-l doresc. Iar dacă le spui de boli grele, de moarte È™i osînda iadului care îi aÈ™teaptă din cauza păcatelor făcute, ei nu se cutremură, nici nu vor să le părăsească prin pocăință, căci păcatele vechi, adică patimile întunecă È™i orbesc mintea È™i omoară sufletul È™i conÈ™tiinÈ›a oamenilor. Să ne ferească Dumnezeu de o asemenea orbire È™i moarte sufletească. Milostivindu-Se Domnul de suferinÈ›a copilului, i-a zis tatălui său: "AduceÈ›i-l aici la Mine". Apoi certînd demonul, duhul rău a fugit, "iar copilul s-a făcut sănătos din ceasul acela". Apropiindu-se ucenicii de Hristos, L-au întrebat: Pentru ce noi n-am putut să scoatem pe demon?... Pentru necredinÈ›a voastră! a răspuns Mîntuitorul. Că acest neam de demoni nu iese decît numai cu rugăciune È™i cu post (Matei 17, 19-21). Din aceste cuvinte vedem că Domnul mai întîi cheamă pe cel bolnav la Sine. Dacă toÈ›i se feresc È™i chiar fug de cei bolnavi, Fiul lui Dumnezeu îi cheamă la El, îi mîngîie, pune mîinile peste ei È™i îi vindecă atît pentru credinÈ›a bolnavilor, cît È™i pentru credinÈ›a rudelor È™i a celor ce îi aduc la El. Fără credință tare în Dumnezeu, nimeni nu se vindecă È™i nu se poate face nici o minune. Dumnezeu cere È™i colaborarea noastră. El revarsă peste noi harul, mila È™i iertarea, iar noi trebuie să-i aducem credinÈ›a noastră, smerenia È™i pocăinÈ›a. De aceea a È™i răspuns ucenicilor că din cauza necredinÈ›ei lor n-au putut să vindece copilul. Apoi spune Domnul că diavolii se scot din oameni È™i patimile se scot din inimile noastre "numai cu rugăciune È™i cu post". VedeÈ›i ce mare este puterea credinÈ›ei ajutată de rugăciune È™i de post? Toate trei la un loc fac nenumărate minuni È™i vindecări, iar una fără alta nu aduc niciodată roade, nici nu ni se împlinesc cererile. La orice cerere a credincioÈ™ilor, trebuie atît din partea lor, cît È™i a preoÈ›ilor slujitori aceste trei virtuÈ›i obligatorii: credință, rugăciune È™i post. Ba celor bolnavi li se mai cere È™i spovedanie generală, cu pocăință È™i hotărîre de a nu mai păcătui. Cea mai grea boală nu este cea trupească, ci cea sufletească, pentru că pierde È™i trupul È™i sufletul. Cea mai grea demonizare a omului nu este epilepsia, care chinuieÈ™te numai trupul, ci este înrobirea omului de patimi ucigătoare de suflet. Un om stăpînit de beÈ›ie È™i desfrîu este un om posedat de diavoli. Pentru aceea este mai greu de vindecat un beÈ›iv, un desfrînat, un ucigaÈ™, sau un om stăpînit de ură, de lăcomie, invidie, decît un om chinuit de un duh necurat, cum este copilul din Evanghelia de astăzi. ÃŽntristarea noastră este că, astăzi, numărul credincioÈ™ilor tineri È™i bătrîni stăpîniÈ›i de asemenea patimi este cu mult mai mare ca odinioară. ÃŽnclinarea oamenilor tot mai mult spre beÈ›ie È™i desfrîu, spre necredință È™i grupări sectare, spre egoism, divorÈ› È™i ucidere ne îngrijorează din ce în ce mai mult. Ba acest fenomen se extinde mai ales în rîndurile celor tineri, în ultimii ani, prin filmele de groază care duc la crimă È™i filmele imorale care împing, în masă, la păcate pe atîția tineri care cad pradă acestor droguri diabolice, străine de sufletul, de credinÈ›a È™i cuminÈ›enia neamului nostru. Dumneavoastră, fraÈ›i creÈ™tini, în calitate de fii ai Bisericii lui Hristos, de părinÈ›i, de fraÈ›i È™i educatori de copii, aveÈ›i mare grijă cum vă creÈ™teÈ›i copii pe care vi i-a dat Dumnezeu! Nu-i ucideÈ›i înainte de naÈ™tere prin avort, nici după naÈ™tere prin sminteală È™i lipsă de educaÈ›ie religioasă! Nu-i lăsaÈ›i pradă beÈ›iei, necredinÈ›ei È™i desfrîului la vîrsta tinereÈ›ii! Sînt copiii dumneavoastră, dar sînt È™i copiii lui Hristos, care ne zice: LăsaÈ›i copiii să vină la Mine! (Luca 18, 16). AveÈ›i grijă de copiii ce vi i-a dat Dumnezeu! Vom da împreună greu răspuns pentru ei, pentru fiecare suflet pierdut, furat, ucis de diavolul. DuceÈ›i-i regulat la biserică, la rugăciune, la spovedanie, la Sfînta ÃŽmpărtășanie. PuneÈ›i-le la îndemînă cărÈ›i creÈ™tineÈ™ti de zidire sufletească È™i scăpaÈ›i-i de desfrîu È™i necredință. Rugăm pe bunul Dumnezeu să ne izbăvească pe toÈ›i de cursele cele cumplite ale diavolilor ucigaÈ™i de oameni. Amin.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati