agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-02 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Nicole Chinez Predică la Duminica a XXIII-a după Rusalii (Despre oamenii demonizaÈ›i) Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi ÃŽmpărăția lui Dumnezeu (Luca 11, 20) IubiÈ›i credincioÈ™i, Dacă vom lua aminte cu dinadinsul la cuvintele Sfintei Evanghelii de astăzi, vom înÈ›elege două lucruri de mare folos. ÃŽntîi, cît de mare È™i nemărginită este iubirea de oameni a lui Dumnezeu È™i, al doilea, cît de mare È™i cumplită este răutatea diavolilor față de om È™i de celelalte zidiri ale lui Dumnezeu. Domnul È™i Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, văzînd starea jalnică È™i chinuirea amară a omului demonizat din Evanghelie, prin negrăita lui milă È™i bunătate față de zidirea Sa, a poruncit demonilor să iasă din acel om chinuit de mulÈ›i ani, zidit după chipul È™i asemănarea Sa (Facere 1, 26); iar demonii, văzîndu-se izgoniÈ›i de puterea cea fără de margine a Mîntuitorului, după ce le-a dat voie, au intrat în turma cea mare de porci din apropiere È™i îndată s-au aruncat în mare È™i s-au înecat (Luca 8, 33). Iată cît de mare este oceanul cel fără de margini al dragostei È™i al milostivirii lui Dumnezeu față de om, că pentru slobozirea unui singur om din legăturile È™i chinurile diavolului, a îngăduit să se dea pierzării ca la două mii de porci (Marcu 5, 13). Iar diavolii, avînd învoire de la Hristos È™i vrînd să-È™i arate răutatea È™i puterea lor blestemată, au intrat în turma de porci È™i într-o clipă i-au înecat pe toÈ›i în mare. La această Evanghelie Sfîntul Ioan Gură de Aur, arătînd cîtă răutate au demonii asupra oamenilor, zicea: "Dacă asupra porcilor, cu care nu aveau nimic, au arătat diavolii atîta răutate, apoi cu atît mai mult asupra ta, omule, de-a pururea dă război neîmpăcat, luptă neîncetată È™i vrajbă fără de moarte. Și dacă pe porci, cu care nimic nu le era lor de obÈ™te, nici un minut nu i-au suferit, apoi cu atît mai mult ne urăsc pe noi care sîntem vrăjmaÈ™ii lor È™i doresc să ne piardă È™i să ne supună lor. Apoi cîte rele am fi pătimit de la ei, dacă ar fi avut voie de la Dumnezeu asupra noastră. Căci pentru aceasta i-a lăsat Dumnezeu să intre în turma de porci, ca È™i în trupul dobitoacelor să cunoaÈ™tem răutatea lor. Deci È™i acum cînd vei vedea vreun om stăpînit de diavol, închină-te Stăpînului È™i cunoaÈ™te răutatea vrăjmaÈ™ului. Că iubirea de oameni a lui Dumnezeu îl È›ine pe diavol È™i nu-i dă voie să-È™i arate puterea È™i răutatea asupra omului cît ar voi el. Atît îi dă voie să-l muncească pe om cît să-l facă mai înÈ›elept È™i să arate răutatea diavolului asupra omului". Apoi zice acelaÈ™i Părinte Ioan Gură de Aur: "VoieÈ™ti È™i altă pildă despre răutatea diavolilor, cînd Dumnezeu îi dă voie să-È™i pună în lucrare puterea sa? SocoteÈ™te cirezile È™i turmele lui Iov, cum într-o clipă pe toate le-a mistuit. Apoi socoteÈ™te moartea cea ticăloasă a copiilor lui È™i rana ce s-a adus asupra trupului său È™i vei vedea cruzimea, asuprirea È™i nemilostivirea răutății dracilor. Din aceasta vei înÈ›elege minunat, că dacă lumea aceasta toată, ar fi slobozit-o Dumnezeu sub stăpînirea lui, în puÈ›ină vreme pe toate le-ar fi tulburat È™i asemenea porcilor de care aÈ›i auzit în Sfînta Evanghelie de azi È™i cirezilor lui Iov, într-o clipă de vreme am fi pătimit, că nici o milă de noi nu ar fi avut" (PuÈ›ul Sf. Ioan Gură de Aur, Buzău, 1833, p. 108-109). Să ascultăm mai departe cuvintele Sfintei Evanghelii care zice: Iar păstorii, văzînd ceea ce s-a întîmplat, au fugit È™i au vestit în cetate È™i prin sate È™i au ieÈ™it să vadă cele ce se făcuseră È™i venind la Iisus, au aflat pe omul din care scosese demonii È™ezînd lîngă picioarele lui Iisus îmbrăcat È™i întreg la minte È™i s-au înfricoÈ™at (Luca 8, 34-35). Dar care era pricina temerii gadarenilor? Oare minunea omului chinuit de diavoli sau înecarea porcilor în mare? Nici una, nici alta, ci pricina temerii È™i înspăimîntării lor era călcarea Legii lui Dumnezeu. Căci Legea lui Moise oprea a se mînca carne de porc (Levitic 11, 7), iar ei creÈ™teau porci È™i mîncau din cărnurile lor. Deci, pentru călcarea Legii i-a cuprins atîta spaimă, ca nu cumva Dumnezeu, pentru această călcare de lege È™i pentru alte răutăți ale lor să-i pedepsească È™i cu alte pedepse mai grele. Deci avînd această frică È™i neîndrăznind a zice ceva asupra Domnului pentru paguba porcilor, ÃŽl rugau cu toÈ›ii pe Iisus Hristos să se ducă din hotarele lor. Iar preabunul È™i blîndul Mîntuitor, văzînd împietrirea È™i nemulÈ›umirea lor, nu i-a certat, ci intrînd în corabie S-a întors iarăși în Galileea (Luca 8, 37). Iar bărbatul din care ieÈ™iseră demonii se ruga să rămînă cu El, iar Mîntuitorul, eliberîndu-l, i-a zis: ÃŽntoarce-te la casa ta È™i spune cîte È›i-a făcut È›ie Dumnezeu. Și s-a dus omul, propovăduind în toată cetatea, cîte i-a făcut Iisus (Luca 8, 39). VedeÈ›i, fraÈ›ii mei, blîndeÈ›ea, smerenia È™i bunătatea cea negrăită a Domnului? După ce a făcut un bine aÈ™a de mare cu vindecarea acelui om chinuit de diavoli, nu aÈ™teaptă plată de la el spre a rămîne È™i a-i sluji Lui. Ci i-a zis: ÃŽntoarce-te la casa ta È™i spune cîte È›i-a făcut È›ie Dumnezeu (Luca 8, 39). Dacă ar fi zis "întoarce-te la casa ta È™i spune cîte È›i-am făcut Eu È›ie", cărturarii, fariseii È™i arhiereii cei plini de zavistie care pîndeau învățătura Lui, ar fi avut motiv să spună că Mîntuitorul face minuni cu scopul de a fi lăudat de oameni. Dar aÈ™a, la toÈ›i le-a închis gura, zicînd: ÃŽntoarce-te la casa ta È™i spune cîte È›i-a făcut È›ie Dumnezeu. Deci se cuvine ca în toate să avem pildă de urmat învățătura È™i viaÈ›a Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, iar faptele noastre cele bune să le facem cu scopul de a plăcea lui Dumnezeu spre slava Lui, cum ne învață È™i Sfîntul Apostol Pavel (I Corinteni 10, 31). IubiÈ›i credincioÈ™i, Să È™tiÈ›i că sînt trei feluri de oameni demonizaÈ›i: întîi sînt cei ce se chinuiesc cu trupul de duhurile cele rele, cum sînt epilepticii, lunaticii È™i cei demonizaÈ›i ca cel din Evanghelia de astăzi. Al doilea sînt toÈ›i ereticii È™i învățătorii mincinoÈ™i È™i răi care cu învățăturile lor greÈ™ite schimbă adevărul Sfintei Scripturi È™i duc la rătăcire de la dreapta credință, pe creÈ™tinii nelămuriÈ›i È™i neîntemeiaÈ›i în adevăr. Iar al treilea sînt cei stăpîniÈ›i de grele patimi. Despre primul fel de demonizaÈ›i am vorbit pe scurt mai sus, despre al doilea aminteÈ™te marele Apostol Pavel, zicînd: Duhul vorbeÈ™te lămurit că, în vremile cele de apoi, unii se vor depărta de la credință, luînd aminte la duhurile cele înÈ™elătoare È™i la învățăturile demonilor (I Timotei 4, 1). Dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, tîlcuind acest text al Apostolului Pavel arată că aceÈ™tia sînt toÈ›i începătorii de erezii, care, povățuiÈ›i fiind de demoni È™i miÈ™caÈ›i de duhurile înÈ™elăciunii vor grăi înÈ™elăciuni către cei binecredincioÈ™i, spre a-i înstrăina de la adevărata Biserică a lui Hristos. Deci, luaÈ›i aminte, iubiÈ›i credincioÈ™i È™i È›ineÈ›i bine minte cele auzite, că toÈ›i cei ce vor să vă dezbine de la dreapta credință ortodoxă sînt oamenii demonizaÈ›i È™i minÈ›ile lor sînt miÈ™cate È™i înÈ™elate de duhurile cele viclene ale iadului, mai ales de duhul mîndriei. Pe aceÈ™tia Sfînta Scriptură îi numeÈ™te fii ai diavolului È™i vrăjmaÈ™i a toată dreptatea (Fapte 13, 10) È™i chiar diavoli ca pe Iuda (Ioan 6, 70). AÈ™adar, toÈ›i cei ce învață erezii È™i vor să propovăduiască altă învățătură afară de cea ortodoxă È™i care se împotrivesc învățăturii adevărate a Bisericii lui Hristos dreptmăritoare, aceÈ™tia sînt fiii diavolilor (Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10). AceÈ™ti învățători mincinoÈ™i È™i înÈ™elători, lucrează pururea sub stăpînirea demonilor (Fapte 10, 38; 26, 18; II Timotei 2, 26). Ei ca învățători mincinoÈ™i È™i vicleni, în toată vremea lucrează sub înrîurirea lui Satan (Iuda 1, 9; 1, 23; II Regi 18, 10; Matei 16, 23; Luca 23, 23; Ioan 6, 70 È™. a.). Și tot ca ei predicatorii rătăciÈ›i fac voia diavolilor (Ioan 8, 44) È™i sînt înÈ™elaÈ›i de ei (III Regi 22, 21-22; II Paralipomena 18, 20-21; Apocalipsa 20, 8). AceÈ™ti propovăduitori ai minciunii sînt demonizaÈ›i È™i orbiÈ›i de diavoli (Fapte 13, 10; II Corinteni 4, 4; I Timotei 4, 1). Al treilea fel de oameni demonizaÈ›i sînt toÈ›i cei stăpîniÈ›i de patimi grele, ca: necredinÈ›a, uciderea, ura, beÈ›ia, iubirea de arginÈ›i, fermecătoria, desfrînarea È™i altele care îi stăpînesc de multă vreme. AceÈ™tia sînt numiÈ›i de Sfînta Scriptură fii ai diavolului (Ioan 8, 44; Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10; Ioan 6, 70). De aceea Sfîntul Vasile îi arată pe toÈ›i cei beÈ›ivi a fi mai rău decît cei îndrăciÈ›i, zicînd: "Cel ce se îndrăceÈ™te este vrednic de jale, iar cel ce se îmbată fiind îndrăcit cu patima beÈ›iei, este de rîs È™i mai rău decît cel îndrăcit È™i nimeni nu-l compătimeÈ™te" (Sf. Vasile cel Mare, Exaimeron. Cuvînt împotriva celor beÈ›ivi. Buc., 1828). Tot demonizaÈ›i sînt È™i vrăjitorii care amăgesc pe oameni cu puterea duhurilor rele. Vrăjitorii, fermcătorii È™i toÈ›i cei care părăsesc pe Dumnezeu È™i cer ajutorul diavolilor, sînt ei înÈ™iÈ™i demonizaÈ›i È™i osîndiÈ›i la veÈ™nicele chinuri ale iadului. IubiÈ›i credincioÈ™i, De la primii oameni pînă la sfîrÈ™itul veacurilor, toÈ›i sîntem într-o neîncetată luptă cu diavolii, cu duhurile răutății, care încearcă fără odihnă să ne stăpînească, să ne tragă în adîncul iadului. Pe unii oameni îi chinuiesc cu îngăduinÈ›a lui Dumnezeu numai în trup, cum sînt cei demonizaÈ›i È™i epileptici. Pe aceÈ™tia Biserica Ortodoxă îi vindecă, atît trupeÈ™te cît È™i sufleteÈ™te, prin rugăciuni speciale numite exorcisme. Cele mai renumite sînt molitfele Sfîntului Vasile cel Mare, ce se citesc de obicei în biserică, de preoÈ›i evlavioÈ™i, cu mult post, cu multă smerenie È™i credință. Pe lîngă exorcisme, bolnavii de duhuri rele sînt spovediÈ›i, împărtășiÈ›i È™i li se face de mai multe ori È™i Sfîntul Maslu. Cu cît se roagă È™i postesc mai mult, cu atît se vindecă mai repede. Al doilea fel de demonizaÈ›i sînt cei stăpîniÈ›i de duhul mîndriei, adică sectanÈ›ii care luptă pe față împotriva Bisericii, a Ortodoxiei È™i dezbină pe mulÈ›i creÈ™tini, răstălmăcind Sfînta Scriptură. AceÈ™tia sînt mult mai greu de vindecat din cauză că sînt stăpîniÈ›i de cei mai răi diavoli, ai mîndriei È™i neascultării. Dar dacă își recunosc păcatele È™i le mărturisesc la preoÈ›i È™i se roagă mai mult pot fi eliberaÈ›i de duhul mîndriei È™i al neascultării. ÃŽnsă cei mai numeroÈ™i oameni demonizaÈ›i sînt cei stăpîniÈ›i de patimi cumplite, cum sînt beÈ›ivii, desfrînaÈ›ii, ucigaÈ™ii, vrăjitorii, iubitorii de averi È™i cei robiÈ›i de ură È™i răzbunare. ToÈ›i aceÈ™tia pot fi izbăviÈ›i de robia diavolului È™i a patimilor care îi È›in legaÈ›i cu lanÈ›ul deprinderii, numai dacă vor veni de bunăvoie la biserică, dacă vor să-È™i mărturisească păcatele la duhovnici iscusiÈ›i È™i dacă își fac canonul de pocăință dat. Fără acestea, adică fără spovedanie, căință È™i părăsirea păcatelor care îi robesc, nimeni din aceÈ™ti oameni demonizaÈ›i, bolnavi la suflet È™i la trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli È™i de osînda iadului. Grija noastră, fraÈ›ii mei, este să facem voia lui Dumnezeu È™i să împlinim poruncile Lui, cu toată credinÈ›a È™i rîvna. La aceasta ne ajută harul Duhului Sfînt, ne ajută sfinÈ›ii îngeri È™i toÈ›i sfinÈ›ii, în frunte cu Maica Domnului, care se roagă neîncetat pentru noi. Să fugim de păcate ca de moarte, căci prin ele, pierdem harul lui Dumnezeu È™i în locul lui intră duhul diavolului. Să nu uităm că prin păcate, oamenii sînt loviÈ›i de tot felul de boli, de necazuri È™i suferinÈ›e, ajung robi ai cumpliÈ›ilor diavoli È™i-È™i pierd mîntuirea sufletului. Oare cîți creÈ™tini nu sînt astăzi robiÈ›i de beÈ›ie È™i desfrîu? Cîte mame nu-È™i ucid cu voia proprii lor copii? Cîte familii nu se distrug prin divorÈ› ca urmare a acestor grele păcate? Deci, să părăsim păcatele ca să scăpăm de diavoli È™i să rămînem cu Hristos. Să ne păzim inima curată de patimi È™i mai ales de mîndrie, ca să devenim scaun al Preasfintei Treimi. Să ne păzim trupul curat de beÈ›ie È™i desfrîu, ca să devină "templul Duhului Sfînt". Să fugim de diavolul mîndriei, care ucide pe cei mai mulÈ›i oameni, È™tiind că Dumnezeu, celor mîndri le stă împotrivă, iar celor smeriÈ›i le dă har. Să ne ferim de cursele Satanei, de patimile tinereÈ›ii, de vrăjitorie, de înjurături È™i drăcuit, de beÈ›ie È™i vorbe deÈ™arte, È™tiind că prin acestea ne înstrăinăm de Dumnezeu È™i ajungem să pățim ca omul demonizat din Evanghelia de astăzi. Să aveÈ›i grijă mai ales de copiii dumneavoastră, ca nu cumva să cadă în păcate grele È™i să ajungă robiÈ›i de diavoli. SpovediÈ›i-vă mai des, rugaÈ›i-vă mereu, nu lipsiÈ›i de la biserică, preÈ›uiÈ›i mai mult postul, iubiÈ›i viaÈ›a curată È™i toate "poruncile lui Dumnezeu" È™i veÈ›i fi vii. Să ne rugăm Mîntuitorului Hristos să alunge patimile È™i duhurile rele din noi, să ne ierte păcatele, să ne vindece bolile È™i să ne facă locaÈ™uri ale Preasfintei Treimi. Amin.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati