Clopot vechi de soare bate
În amin, în strâmbătate.
Bate-n cer, bate-n adânc…
Bate-n trupul meu nătâng!

Fum. Tămâie. Lumânări.
Visul moare de-așteptări –
pierde corăbiile
și săbiile
șarpele casei
tulburarea mătasei…

Omul – de la Aristot
pierde tot
se face strigoi
și noroi.
Ce s-alegi?
Cârne-legi!
Clopotul bate
imn de singurătate