Ei cântă jos la Dusko încă,
sub pinul cel străvechi, în noaptea-adâncă
a stelelor fixe și a celor căzătoare.
Dacă te duci la geam, poți să-i auzi.
E spațiul nunții nu știu cui
sau poate pleacă un băiat pe-o navă
dis-de-dimineață.
E-un loc și pentru tine la masă, e și vin,
și mere de pe continent
pe tavă,
și cântece e-un loc și pentru vocea ta.
Pune-ți ceva pe tine,
și, oricui trebuie să-i spui că pleci,
spune-i sau ia-l cu tine, dar grăbește:
l-au și trimis pe unul să te cheme -
n-o să te aștepte mult și bine.
Nu te-așteaptă nici măcar acum.