225 de zile sub iarbă
și tu știi mai multe ca mine.
ei ți-au luat demult sîngele,
ești o nuia uscată dintr-un coș.
chiar așa se întîmplă?
în camera asta
orele de dragoste
încă mai lasă umbre.

cînd ai plecat
ai luat aproape
totul.
nopțile îngenunchez
în fața tigrilor
care nu-mi dau pace.

ceea ce ai fost
nu vei mai fi.
tigrii m-au găsit
și nici măcar nu-mi pasă.