Ning sunete peste cuvinte
Ca într-un vers tradițional,
Dar cine-și mai aduce-aminte
Care e prețul unui cal?

În Transilvania e iarnă,
Căciula-parcă e o casă,
Și cine, oare, se întoarnă
Prin ger și noapte și nu-i pasă?

Þiuie liniștea-n statui
Că poți fura din cer un clopot,
Dar pân' ajung ca să mă sui
Ziua mă sperie c-un hohot.

E-o liniște ca-n biblioteci,
Prin cârciumi se mai cere-un rând,
Eu trec prin noapte galopând
Peste-acest secol douăzeci.

Și peste mine ning cuvinte
Ca într-un vers tradițional,
Și nimeni nu-și aduce-aminte
Care e prețul unui cal.