Lui Alexandru Macedonski


Aceleași veșnici primăveri,
Aceleași toamne îndoliate;
Aceleași flori mirositoare
Și frunze pale, ruginite;
Aceleași zile monotone
Și melodii obositoare -
Ați veștejit în noi iubirea
Și fantezia creatoare!

Priviri viclene și geloase,
Zâmbiri umile, prefăcute
Cuvinte seci,
Clevetitoare
Și repetate-n veci de veci -
Ne-ați smuls din suflet poezia
Mai albă chiar decât o floare!

Banale strade prăfuite,
Biserici vechi părăginite;
Aceleași case uniforme
Și-aceleași poduri învechite;
Aceiași arbori fără viață
Și-aceleași zări apăsătoare -
Ați sugrumat în noi fiorul
De tot ce este viu sub soare!