trăiești întâmplarea
respiri
aburul întâmplării
chiar umbra ta
are umbră
ce farmec strict
gesturi coborâte
un fîlfîit de gesturi
timp pulverizat în precipitații
condensat în piriuri reci
de-a lungul oaselor
vorbești sunetul palavrei
taci liniștea tăcerii
gîndurile
ricoșând de craniu
plângi pe muchea zilei
ușor
neunde
un ritm
tot mai palid