Pe-aceste suflete m'aplec
ca un hornar bătrân pe hornuri
și'n ele sufletu-mi petrec -
o funie de zvon prin zvonuri.
Aici tăcerea neagră s'a ascuns
boltind singurătăți de nepătruns.
Funingine, te-ai așezat din greu,
te-ai plămădit în carne tot mereu
și risipindu-ți răul ca o milă
arar te-ai rupt de pe pereți și'n silă.