Când ieșisem pe poartă era zece ceasul,

pe roți lucii cântând trecea brutarul,

sus avion, soare - era zece ceasul,

mi-am amintit mătușa moartă și zburară

deasupra-mi iubiții mei care plecară,

oastea de morți muți întunecase cerul,

și pe perete se răsturnase-o umbră.

Dimineața se-opri, era zece ceasul,

pacea umbla pe stradă, și-un fel de groază.

Radnóti Miklós
Traducere de P. Tóth Irén