E o fîșie de rîu, cu un oraș pe fiecare mal
unul este întunecat, acolo stau vrăjmașii,
Candele ard în celălalt.
Þărmul luminat îl atrage pe cel întunecat.

Am plutit în transă
Pe strălucitoarea apă neagră.
Un sunet salvator de orgă am auzit.
Era vocea unui prieten: „Ridică-te, umblă.”