Această mână vie, acum caldă și-n stare
de cea mai sinceră îmbrățișare
dacă ea ar fi rece
și în tăcerea de gheață a mormântului,
în așa fel ți-ar bântui zilele
și ți-ar înfrigura nopțile de visare,
încât ți-ai dori ca propria inimă să se golească de sânge
ca în vinele mele iarăși să curgă viața rumenă
și să ai cugetul liniștit – uite-o, aici este –
o țin întinsă spre tine