Că fericitul trandafir uimește
cu prospețimea care o exală
e fiindcă în adânc și-o odihnește
strângând-o din petală în petală

Întregul trup în freamăt se aprinde
de necurmate mângâieri răpus
în timp ce miezul inimii se-nchide
și de atâta farmec doarme dus.


Traducere Dumitru D. Ifrim
Poeme franceze Ed. Scripta 1994