Decât să fiu cu gândul piatră grea,
Mai bine aripă ființei pure.
Și-n loc de jocul sterp cu vorbe sure,
Logodnă faptei vii aș vrea.
Din uscăciunea pielii moarte lin
Un șarpe nou alunecă spre soare
Și peste-a gheții aspră renunțare
Foșnește-al mărilor destin.