Ignoră luna că-i calmă și clară,
și nu știe luna că lună este,
nisipul că-i nisip. A prins de veste
vreun lucru cum că forma sa-i bizară?

Sunt piesele de șah așa străine
de tactica de joc, cum este mâna
ce mută. Soarta poate nu-i stăpâna
acestor mici plăceri și mari suspine

ce-s viața noastră - o necunoscută.
Îi zicem "Dumnezeu"... Ce irosire!
Cum vane-s teama, orice șovăire,

și ruga cea etern reîncepută.
Din care arc m-oi fi lansat săgeată?
Și ținta mea o voi afla vreodată?



traducere - Andrei Ionescu