un ochi mare ca o smochină fanată
schelete la rând răsărite-n viitorul
dublului nud agonic var
apropiere care ne-alungă
triunghiuri în dezordine
ochiul un triunghi
încheietura cotului, altul
tibia triunghi
triunghiuri umeri crupele
fața triunghi
mă bârfesc sânii
sânul drept ca o farfurie lipită
cu sâmburi ascunși sub octogonul masacrelor
brațul stâng deprimant la infinit
colț de rinocer, sânul stâng umărul inimii

și-amăgirea din această copită
spirală acasă la cine
e acuma deșert și turmă
de mistere sterpe?