Lirică din maturitate – „Apus de soare”
Titlu original: „Sunset” (Din volumul „Verses New and Old”, 1926)

Apus de soare
S-a stins și ultima jeratică din zare,
Peste coline umbra se așterne lin;
În tăcerea serii ce încet coboară,
Pământul își bea potirul de senin.
Nu mai e freamăt, nu mai e dorință,
Ospățul zilei s-a sfârșit curat;
Din tot ce a fost zbucium și credință,
Doar o amintire blândă a rămas.
Așa să vină clipa de pe urmă,
Când viața-și va închide porțile de fier:
Fără de plâns, fără de spaimă mută,
Ca un apus ce se dizolvă-n cer.
Să las în urmă o tăcere caldă,
Un drum pe care am mers fără păcat,
Și-o umbră simplă ce în noapte calcă,
Mulțumitoare pentru tot ce i s-a dat.


Notă editorială: Deși cunoscut în principal pentru proză și teatru, Galsworthy a scris poezie contemplativă de o mare simplitate stilistică și profunzime existențială.