Fă-te, suflete, copil
Și strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moț și ciucuri,
Ca să poți să te mai bucuri.

Strânge slove, cărți și pană,
Dă-le toate de pomană
Unui nou învățacel,
Să se chinuie și el.

Gândul n-o să te mai fure
Prin zăvoare și pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngână și te minte.

Când tristețiile te dor,
Uită tot și tâlcul lor.