Și vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata sa gustăm
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutăm
brîndușile ardorii
să înflorească iar' în noi
și-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, cînd cu umbra lor
ne impresoară-n lume norii.
Ce gînduri are soarele cu noi -
nu știm, dar suntem doi.