E frig și-ngheață zboru-n păsări
Se coc în flori semințele de ger
Câtă lumină s-a răcit în stele
Și, Doamne, cum se stinge iarba-n cer;

Ce limpede ne-nfrigură tristețea
Se-ntorc pustii pășunile în cai
În clopote a-nmugurit tăcerea
Și vorbele s-au prăbușit în grai.