Numisem nunții noastre-un burg,
Slăvit cu ape-abia de curg -
Ca un dulău trântit pe-o labă,
Vechi burg de-amurg, în țara șvabă.

Scări, unghiuri, porți! În prag de ușe.
O troli domoli, o troli cu gușe,
La ce vărsări, ca de venin,
Vis crud striviți și gând cretin!

Stângi cuburi șubrede, intrate,
De case roșii, zaharate;
Verzi investiri, prin câte-un gang,
Sub ceasuri largi - balang, balang!