agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-19 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di serban georgescu Dacă nu există deloc obiecte exterioare È™i dacă închipuirea mea face totul, de ce mă frig atunci când ating focul È™i nu mă frig atunci când, într-un vis, cred că ating focul? Orice efect are desigur cauza sa, urcând din cauză în cauză în hăul eternității; dar nu orice cauză dă naÈ™tere unui efect, chiar dacă am coborî până la sfârÈ™itul secolelor. MaimuÈ›ele joacă feste hazlii, dar își strâng de gât odraslele. Să lăsăm fiecăruia libertatea È™i mângâierea de a se căuta pe sine È™i de a se rătăci în propriile sale idei. Fiece copil, tânăr sau bătrân, cu baloanele lui de săpun. După ce o eroare a fost nimicită, se găseÈ™te întotdeauna careva s-o reînvie. De unde purced atâtea greÈ™eli contradictorii? Din obiÈ™nuinÈ›a de totdeauna a oamenilor de a cerceta ce este un lucru înainte de a È™ti dacă acel lucru există. Necazurile noastre cele mai mari sunt numai rodul lăcomiei noastre fără margini. Omul, deprins să fie lăudat în penumbra micului său cerc, se înfurie dacă este dispreÈ›uit când apare în plină lumină. NuanÈ›ele sunt atât de fine încât "spirit mândru" este un blam, în timp ce "suflet mândru" este o laudă. Când ai o casă de sticlă nu trebuie să arunci cu pietre în casa vecinului. Când ai ajuns odată la mijlocul apei È™i te mână din spate vântul cel bun, atunci nu mai trebuie decât să te laÈ™i dus. ViaÈ›a este un copil ce trebuie legănat până ce adoarme. Dacă vei munci, vei fi tot atât de fericit ca È™i ceilalÈ›i. AbsenÈ›a sporeÈ™te dragostea neîmplinită, iar filozofia nu o micÈ™orează. Fericit e acela care È™tie să se sustragă din vreme atracÈ›iilor faimei, violenÈ›elor invidiei, judecății lipsite de măsură a oamenilor! Astă lume ni se înfățiÈ™ează ca un mare bal unde, nebuni deghizaÈ›i sub nume caraghioase de "eminență" È™i "alteță" vor să se umfle în pene È™i să-È™i înalÈ›e josnicia. ÃŽn oraÈ™ele în care s-ar părea că lumea trăieÈ™te în pace È™i în care înfloresc arta È™i È™tiinÈ›a, oamenii sunt roÈ™i de invidie, de griji È™i de necazuri mai mult decât e ros de urgie un oraÈ™ asediat. Există epoci în care lumea refuză să privească adevărul în față. Antichitatea e plină de laude pentru o altă antichitate, È™i mai îndepărtată... Sunt un om, ca È™i stăpânul meu; m-am născut ca È™i el: plângând... Mic dicÈ›ionar folosit de regi: - "Prietenul meu" înseamnă "Sclavul meu" - "Dragul meu prieten" vrea să spună "ÃŽmi eÈ™ti mai mult ca indiferent" - prin "Te voi face fericit" trebuie să înÈ›elegi "Te voi tolera pe lângă mine câtă vreme voi avea nevoie de tine". - "Cinează cu mine astă-seară" înseamnă "ÃŽmi voi bate joc de tine diseară" ConsideraÈ›ia dobândită cu atâtea neliniÈ™ti e puÈ›in lucru; fericiÈ›i acei care vor să trăiască È™i să moară necunoscuÈ›i. Mai curând se va vorbi despre cel care a nimicit un imperiu decât despre întemeietorul său. Omule! tu, care te încumeÈ›i să te crezi imaginea lui Dumnezeu, spune-mi dacă Dumnezeu mănâncă È™i dacă are un maÈ› în fund! Mă îndoiesc că veÈ›i găsi în toată istoria un singur teolog care să-È™i fi mărturisit crimele pe patul de moarte. Cel care È›ine sceptrul È™i cădelniÈ›a are mâinile foarte ocupate. Cât de bine seamănă călugării cu maimuÈ›ele! Cu cât se urcă mai sus, cu atât li se vede mai bine fundul. Filozofia nu se răzbună; ea trăieÈ™te la adăpostul strădaniilor voastre zadarnice; luminează cu blândeÈ›e pe oameni, în timp ce voi doriÈ›i să-i tâmpiÈ›i ca să vă semene. Oameni care nu gândesc îi întreabă adesea pe gânditori la ce e bună filozofia... ScrieÈ›i "filosofie" sau "philosophie", cum veÈ›i dori; dar trebuie să recunoaÈ™teÈ›i că, de îndată ce apare, ea este prigonită. A fi înÈ›elept înseamnă a-i ocoli pe nebuni È™i pe răi. Numărul celor care cugetă este foarte mic, iar ei nu au de gând să tulbure lumea... Fie ca raÈ›iunea, care slăbeÈ™te uneori la bătrâneÈ›e, să mă ferească de acel cusur prea obiÈ™nuit care constă în a ridica în slava cerului trecutul în dauna prezentului. Chestiunea binelui È™i a răului rămâne un haos de nedescâlcit pentru cei care o cercetează cu bună credință; este un joc al minÈ›ii pentru amatorii de controverse: bieÈ›i ocnaÈ™i care se joacă cu lanÈ›urile lor... Din pricina ideilor pe care le primim în copilărie toată viaÈ›a vedem lucrurile aÈ™a cum nu sunt. Este de-a dreptul hazliu că nimeni nu îndrăzneÈ™te să ne ceară în viață ceea ce ni s-a cerut la È™coală; după cum nimeni nu se aÈ™teaptă ca un spirit matur să se ocupe de lucrurile pentru care a fost pregătit în copilărie. Este privilegiul unui adevărat geniu, È™i mai cu seamă al unui geniu deschizător de drumuri, de a săvârÈ™i mari greÈ™eli fără urmări grave. Aproape toate artele au fost copleÈ™ite de un număr uimitor de reguli dintre care majoritatea sunt nefolositoare È™i neadevărate. Pictura a început odată cu dorinÈ›a de a desena grosolan pe un perete trăsăturile unei fiinÈ›e dragi. A-i înfățiÈ™a pe oameni întotdeauna răi, înseamnă a-i îndemna să È™i fie. S-a scris mult în acest secol; avea geniu cel anterior... Cariera literară È™i mai cu seamă cea a unui mare talent, este mai spinoasă decât cariera unuia care vrea să facă avere. Toate genurile sunt acceptabile, cu excepÈ›ia celui plictisitor... Trebuie să fii nou fără să fii năstruÈ™nic, adeseori sublim È™i natural întotdeauna; să cunoÈ™ti inima omenească È™i s-o faci să vorbească; să fii poet mare, dar nici un personaj din piesă să nu pară că e poet; să È™tii la perfecÈ›ie limba, să o vorbeÈ™ti curat, cu o armonie fără È™ovăire È™i niciodată rima să nu strice înÈ›elesul. Nimeni nu este scutit de obligaÈ›ia de a vorbi perfect limba maternă. AdevăraÈ›ii literaÈ›i È™i filozofi sunt mai vrednici de laudă decât toÈ›i Orfeii, Herculii È™i Tezeii, căci mai frumos È™i mai anevoios este să dezrădăcinezi prejudecățile oamenilor civilizaÈ›i decât să-i civilizezi pe oamenii primitivi. Este mai greu să îndrepÈ›i decât să formezi. Cei care se slujesc de pană È™i cerneală sunt atacaÈ›i de gângănii ce trebuie stârpite fără odihnă... NuanÈ›ele sunt, într-adevăr, nenumărate, dar culorile strălucitoare puÈ›ine; iar un mare creator nu se dă în lături să folosească È™i aceste culori primitive. Omul de litere seamănă cu peÈ™tii zburători: dacă se ridică puÈ›in îl sfâșie păsările, dacă se scufundă îl mănâncă peÈ™tii. ProÈ™tii admiră orice în opera unui autor celebru. Să te scrutezi cu ochi drept È™i neiertător! Să revii de o sută de ori. Niciodată să nu îți ierÈ›i ceva! Iona a fost înghiÈ›it de un peÈ™te. E adevărat că nu a rămas în pântecele lui decât trei zile È™i trei nopÈ›i, dar, oricum, asta înseamnă să petreci È™aprezeciÈ™idouă de ore puÈ›in plăcute... Editura Albatros BucureÈ™ti 1974
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati