Constantin Noica[Constantin_Noica]

Câsâbălu iu bânedz: n. Vitănești (Teleorman) - d. Păltiniș (Sibiu)
Ari limba di dadâ


Biografii Constantin Noica

Frândzâ personalâ web Constantin Noica


 Adresa alushtui autorŭ easti : 

Naima nali texti alinati:

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 1

Cei douăzeci și doi sau cultura de performanță :
Eseu 2008-07-04 (13963 ascoasi tu miydani)

Cugetări și aforisme :
Prozâ 2009-09-01 (12519 ascoasi tu miydani)

Cuvânt prevenitor : (prefață la „Republica” lui Platon - Editura Științifică și enciclopedică, 1986)
Eseu 2004-08-20 (14425 ascoasi tu miydani)

De caelo : Încercare în jurul cunoașterii și individului
Eseu 2003-05-01 (11223 ascoasi tu miydani)

De caelo (2) :
Eseu 2003-05-01 (10248 ascoasi tu miydani)

De caelo (3) :
Eseu 2003-05-01 (9951 ascoasi tu miydani)

De caelo (4) :
Eseu 2003-05-01 (10368 ascoasi tu miydani)

De caelo (5) :
Eseu 2003-05-01 (10802 ascoasi tu miydani)

De caelo (6) :
Eseu 2004-03-01 (11002 ascoasi tu miydani)

fragmente :
Prozâ 2004-05-26 (21435 ascoasi tu miydani)

Înviere : lui Radu Sighireanu
Poezii 2006-02-11 (10537 ascoasi tu miydani)

Jurnal filosofic : fragmente
Lucri tsi suntu mash ti membru 2010-05-28 (10398 ascoasi tu miydani)

Jurnal filozofic :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-06-22 (10870 ascoasi tu miydani)

Mă închin :
Poezii 2006-02-13 (10668 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple :
Eseu 2003-05-01 (11425 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (2) :
Eseu 2003-05-01 (10993 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (3) :
Eseu 2003-05-01 (10341 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (4) :
Eseu 2003-05-01 (9803 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (5) :
Eseu 2003-05-01 (9997 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (6) :
Eseu 2003-05-01 (10185 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (7) :
Eseu 2003-05-01 (12321 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (8) :
Eseu 2003-05-01 (9989 ascoasi tu miydani)

Mathesis sau bucuriile simple (9) :
Eseu 2003-05-01 (10104 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european :
Prozâ 2005-02-12 (11084 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 0 : Prefață
Prozâ 2004-03-01 (9091 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 1 : regula, excepția și nașterea culturilor
Prozâ 2004-03-01 (8874 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 2 : Ce poate însemna o cultură
Prozâ 2004-03-01 (10656 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 3 : Schemă, structură, model
Prozâ 2004-03-01 (8955 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 4 : Tabloul schematic al culturilor
Prozâ 2004-03-01 (9289 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 5 : Structura culturii noastre
Prozâ 2004-03-01 (9066 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 6 : O lume de valori autonome
Prozâ 2004-03-01 (9123 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 7 : Cînd începe cultura europeană
Prozâ 2004-03-01 (9531 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 8 : Mitologia europeană
Prozâ 2004-03-01 (10039 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european - 9 : Un alt înțeles pentru morfologia culturilor
Prozâ 2004-03-01 (8810 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -10 : Cultura europeană
Prozâ 2004-03-01 (8963 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -11 : Adjectivul, epitetele și renașterea
Prozâ 2004-03-03 (9019 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -12 : Gradul zero al adjectivului și Leonardo da Vinci
Prozâ 2004-03-01 (9129 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -13 : Adverbul și zeul Pan
Prozâ 2004-03-01 (8657 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -14 : Cum arată cultura europeană în ipostaza adverbului
Prozâ 2004-03-01 (8636 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -15 : De la "eu" la "noi" în cultura europeană
Prozâ 2004-03-01 (8403 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -16 : E bietul eu sub noi
Prozâ 2004-03-01 (8748 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -17 : Numeralul, conjuncția și nihilismele
Prozâ 2004-03-01 (8947 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -18 : Încheiere la o cultură ce nu se încheie
Prozâ 2004-03-01 (8674 ascoasi tu miydani)

Modelul cultural european -19 : Timpul cel blând al culturii europene
Prozâ 2004-03-01 (8714 ascoasi tu miydani)

Pustnic :
Poezii 2006-02-10 (10994 ascoasi tu miydani)

Scrisoare către Adrian Păunescu :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2008-07-05 (8796 ascoasi tu miydani)

spicuiri :
Lucri tsi suntu mash ti membru 2002-09-20 (12766 ascoasi tu miydani)

Biografii Constantin Noica

Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român.

Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman).

Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu.

În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza mișcării legionare. Fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României, refuză să intre în mișcarea legionară.

În 1933, timp de un an de zile, urmează cursurile Facultății de Matematică iar în primăvara anului 1938 pleacă la Paris cu o bursă a statului francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 își susține la București doctoratul în filosofie, cu teza Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou. În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară. Scoate într-un singur număr revista "Adsum", pe care o scrie toată singur și o publică din bani proprii, o revistă al cărei titlu este cît se poate de sugestiv: Adsum; cu alte cuvinte "Sunt aici, sunt de față."

În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat și un alt filosof român cu operă de sertar, Alexandru Dragomir. În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu editează patru din cursurile universtare ale lui Nae Ionescu și anuarul Isvoare de Filosofie.

În perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica și-a căpătat ideea filosofică și totodată și-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu. În 1958 Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica". Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Din 1965 se stabilește în București, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ține seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanți se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu).

Ultimii ani din viață, începând cu anul 1975, și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. A fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului. După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica.

Opere antume

1934 - Mathesis sau bucuriile simple
1936 - Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz și Kant
1937 - De caelo
1940 - Schiță pentru istoria lui cum e cu putință ceva nou
1943 - Două introduceri și o trecere spre idealism. Cu traducerea primei introduceri kantiene a Criticei Judecarii
1944 - Pagini despre sufletul românesc
1944 - Jurnal filosofic
1962 - Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisită de Constantin Noica
1969 - Douăzeci si sapte de trepte ale realului
1969 - Platon: Lysis (cu un eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni si lucruri)
1970 - Rostirea filozofică românească
1973 - Creație și frumos in rostirea românească
1975 - Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii romanesti
1975 – Despărțirea de Goethe
1978 - Sentimentul românesc al ființei
1978 - Spiritul românesc la cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan.
1980 - Povestiri despre om, dupa o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului
1981 - Devenirea întru ființă, vol. I: Incercarea asupra filozofiei traditionale; vol. II: Tratat de ontologie
1984 - Trei introduceri la devenirea întru ființă
1986 - Scrisori despre logica lui Hermes

Opere postume

1988 - De Dignitate Europae
1990 - Jurnal de idei
1990 - Rugați-vă pentru fratele Alexandru
1992 - Simple introduceri la bunătatea timpului nostru
1992 - Introducere la miracolul eminescian
1997 - Manuscrisele de la Cîmpulung
1998 - Echilibrul spiritual. Studii și eseuri (1929-1947))