|
Biografii Avramescu
Poetul si jurnalistul Lucian Avramescu s-a nascut la 14.08.1948 in comuna Sângeru, judetul Prahova.
Studii: licentiat in arhitectura peisagera si ziaristica;
studii postuniversitare la Intercultura-Italia.
Cariera: debut in presa literara - 1970; redactor "Orizont" Valcea - 1971-1978; sef de sectie si redactor-sef adjunct la Scanteia Tineretului, unde, in perioada 1981-1985, a condus cenaclul "Serbarile Scanteii Tineretului"; redactor-sef al revistei "Slast" in perioada 1986-1989; fondator si redactor-sef al ziarului "Tineretul Liber", primul ziar tiparit in zilele Revolutiei din '89 in fosta Casa a Scanteii; fondator al agentiei de stiri A.M. PRESS - 1991, prima agentie de presa cu capital privat infiintata dupa '89.
Publicatii: volume de versuri, note de calatorie, antologii, eseuri si pamflete jurnalistice. Intre altele amintim "Poeme" - Editura Albatros (1975), "Stele pe dealuri", Editura Scrisul Romanesc (1976), "Transplantul de albastru", Editura Sport-Turism (1976), "Un liber albatros" (1978), "Ei, as! Spunea poetul…" (1979), "Nu cer iertare", trilogie (1981-1983, 1985), Editura Eminescu; "Aceasta generatie" - poezii in limba greaca, Editura Athena, Grecia (1985), "Buna seara, iubito", volumul I, Editura Eminescu (1986), "Buna seara, iubito", volumul II, Editura A.M. PRESS (2000).
Activitate sociala: membru in Uniunea Scriitorilor din Romania (din 1979), Asociatia Culturala de Prietenie Romania-Israel (membru fondator), membru fondator si membru in Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa.
Distinctii: premiul de debut pentru poezie, Editura Albatros (1975), Premiul pentru scriitorii tineri (1979).
Este tradus in antologii si reviste literare din Polonia, Bulgaria, Rusia, Israel, China, Anglia, Irak, SUA, Germania, Franta, Olanda, Turcia, Iugoslavia.
Ultimul volum tiparit: "Ciorne" - Editura A.M. PRESS, carte care contine tabletele publicate timp de patru ani, sambata de sambata, in cotidianul "Romania libera", incepand din decembrie 1998.
Lucian Avramescu este un reprezentant de marcă al liricii românești din a doua jumătate a secolului XX, a cărui evoluție s-a intersectat fructuos cu mai multe direcții estetice:
Generația '70 / Lirismul Neomodernist târziu: Înscris cronologic și stilistic în valul poetic șaptezecist (alături de poeți precum Dan Verma, Mircea Dinescu sau Dinu Flămând), Avramescu a continuat linia neomodernistă a deschiderii spre emoția directă, însă a eliberat versul de metaforizarea excesivă și abstractă a șaizeciștilor, aducând poezia mai aproape de trăirea nemijlocită.
Neoromantismul cotidian și al marii poezii de dragoste: Este, probabil, cel mai important poet neoromantic al epocii sale în literatura română. Lirica sa de dragoste combină patosul, grația, elegia și confesiunea ardentă cu elemente din cotidian. A scris poezie de dăruire totală, pasională, dar și de o nostalgie sfâșietoare, devenind un veritabil „poet al îndrăgostiților”.
Poezia de atitudine socio-politică și Baladescul: Avramescu a mânuit cu egală măiestrie balada și poezia de protest sau de reflexie existențială. În anii '80, prin volume precum Nu cer cerului miracole, a introdus o notă de revoltă subtextuală, o demnitate a omului simplu în fața vicisitudinilor istoriei.
Simbioza dintre Poezie și Muzică (Fenomenul Cenaclul Flacăra): Deși nu este un curent literar per se, apartenența sa spirituală la mișcarea muzical-poetică a anilor '70-'80 i-a definit receptarea publică. Poeziile sale, puse pe muzică de mari artiști (Valeriu Sterian, Ion Zubașcu, Mircea Vintilă etc.), au devenit veritabile imnuri generaționale (de exemplu, faimosul cântec „Amintire cu haiduci” sau „Bună seara, iubito”).
|
Texti Pripusi
