ÃŽntreg orasul era plin de morti
Iesisera pe strada principala
Asa-mbracati in hainele de gala,
Pe care cit esti viu nu prea le porti
Treceau rizind, si nu-i puteam opri
Pareau ca nu mai inteleg deloc
Ca sint prea multi si nu mai este loc
Si pentru cei care mai sintem vii.
Ne-nfricosa grozav fantasticul delir
Dar stam si ne uitam uimiti, ca la parada,
Caci fiecare-aveam pe cineva pe strada
Si n-am fi vrut sa fie inchis in cimitir.