agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-07 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Jack Spiner Intrase în cameră ca să închidă fereastra în timp ce mai stăteam în pat È™i băgai de seamă că-i e rău. Tremura, faÈ›a-i era palidă, È™i mergea anevoie, ca È™i cum i-ar fi venit greu să se miÈ™te. — Ce-i cu tine, Schatz (1)? — Mă doare capul. — Atunci, du-te mai bine È™i culcă-te la loc. — Nu mă culc. N-am nimic. — Du-te È™i culcă-te. După ce mă-mbrac, vin să văd ce ai. Cînd am coborît însă, era îmbrăcat È™i È™edea lîngă cămin, avînd aerul unui foarte bolnav È™i nefericit băiat de nouă ani. I-am pus mîna pe frunte È™i mi-am dat seama că are febră. — Du-te sus È™i culcă-te, i-am zis, nu È›i-e bine. Cînd veni, doctorul îi luă temperatura. — Cît are? — O sută doi (2). Jos, doctorul ne lăsă trei feluri de pilule de culori diferite È™i ne spuse cum È™i cînd să le ia. Unele erau pentru scăderea temperaturii, altele pentru purgaÈ›ie, È™i celelalte pentru combaterea acidității. „Microbii gripei, ne explică el, nu pot trăi decît într-un mediu acid." Părea să È™tie totul despre gripă È™i ne spuse că în cazul în care febra nu va trece de o sută patru grade, n-avem de ce să fim îngrijoraÈ›i. E vorba de o epidemie de gripă într-o formă uÈ™oară È™i nu există nici un pericol, cu condiÈ›ia de a se evita pneumonia. ÃŽntorcîndu-mă în camera băiatului, i-am notat temperatura pe o foaie de hîrtie È™i mi-am însemnat orele la care trebuia să-i dăm pilulele acelea. — Vrei să-È›i citesc ceva ? — Da. Dacă vrei, zise băiatul. FaÈ›a îi era albă ca varul, È™i sub ochi avea pete întunecate. Stătea în pat, nemiÈ™cat, È™i părea a fi cu totul indiferent la tot ce se întîmplă în jurul lui. ÃŽncepui să-i citesc din Cartea piraÈ›ilor a lui Howard Pyle, dar îmi dădui seama că nu mă urmăreÈ™te de loc. — Cum te simÈ›i, Schatz ? 1-am întrebat, — Pînă acuma, la fel, zise el. Mă aÈ™ezai pe marginea, paiuiui È™i continuai sa citesc, aÈ™teptînd să se facă ora la care trebuia să-i dau încă o pilulă. Ar fi fost normal să adoarmă, dar cînd m-am uitat la el privea È›intă înainte, cu un aer foarte ciudat. — De ce nu-ncerci să dormi ? Cînd o să trebuie să iei doctoria, o să te scol. — Prefer să rămîn treaz. După cîtva timp îmi spuse : — Papa, dacă te necăjeÈ™te, nu trebuie să stai cu mine. — Nu mă necăjeÈ™te de loc. — Nu, vreau să spun că nu trebuie să stai dacă o să te necăjească după aceea. Mi-am zis că aiurează un pic, È™i la unsprezece, după ce i-am dat pilulele prescrise, am plecat pentru cîtva timp de-acasă. Era o zi luminoasă È™i rece, pămîntul fusese acoperit cu o zăpadă topită care din cauza frigului îngheÈ›ase, È™i copacii golaÈ™i, tufiÈ™urile, maldărele de vreascuri, iarba È™i pămîntul fuseseră poleite cu gheață. Luai cu mine setterul irlandez, ca să ne plimbăm puÈ›in pe È™osea È™i pe malul pîrîului îngheÈ›at, dar era greu să stai în picioare sau să mergi pe suprafaÈ›a aceea lucioasă ca sticla, È™i cîinele cel roÈ™cat aluneca mereu, iar eu căzui rău de vreo două ori, È™i o dată puÈ™ca îmi zbură de pe umăr È™i alunecă departe pe gheață. Sub un mal înalt de lut, acoperit cu tufiÈ™uri, gonirăm un stol de prepeliÈ›e [...] Cîteva prepeliÈ›e se cocoÈ›ară pe crengile copacilor, dar celelalte se împrăștiară printre maldărele de vreascuri È™i trebuia să sari de cîteva ori pe moviliÈ›ele acoperite cu gheață ca să le faci să zboare de-acolo. Ivindu-se în timp ce abia îți È›ineai echilibrul pe vreascurile acelea elastice È™i acoperite de polei, le nimereai cu greu, aÈ™a că împuÈ™cai două È™i pierdui cinci È™i o pornii înapoi, bucuros că am găsit un stol atît de aproape de casă È™i fericit că mai rămăseseră atît de multe pentru altă dată. Acasă mi se spuse că băiatul nu dăduse voie nimănui să intre în camera lui. — N-ai voie să intri, îmi zise el. Nu trebuie să iei ce am eu. M-am apropiat de pat È™i-am văzut că stă în aceeaÈ™i poziÈ›ie în care-l lăsasem, alb la față, dar cu pomeÈ›ii îmbujoraÈ›i de febră, privind È›intă înainte, ca È™i pînă atunci. I-am luat temperatura. — Cît am ? — Aproape o sută. Avea o sută doi È™i patru linii. — ÃŽnainte am avut o sută doi, îmi zise el. — Cine a zis asta ? — Doctorul. — Cu temperatura stai bine, i-am spus. N-ai de ce să fii îngrijorat. — Nu sint îngrijorat, îmi zise, clar nu pot sa nu mă gîndesc într-una la asta. — Nu te mai gîndi. Nu mai pune totul la inimă. — AÈ™a È™i fac, zise el uitîndu-se drept înainte. Era limpede că se petrecea ceva cu el care-l făcea să fie atît de încordat. — Ia pilula asta cu puÈ›ină apă. — Crezi că foloseÈ™te la ceva ? — Desigur. M-am aÈ™ezat, am deschis cartea despre PiraÈ›i È™i-am început să-i citesc, dar mi-am dat seama că nu mă urmăreÈ™te, aÈ™a că m-am oprit. — Și la ce oră crezi c-o să mor? mă-ntrebă el. — Ce? — Cît timp o să mai treacă pînă o să mor? — N-ai să mori, dar ce te-a apucat? — Ba da, o să mor. L-am auzit eu cînd a spus: o sută doi. — Cînd ai o sută doi, nu mori. VorbeÈ™ti prostii, — Ba eu È™tiu că da. La È™coală, în FranÈ›a, băieÈ›ii mi-au spus că la patruzeci È™i patru de grade mori. Și eu am o sută doi. AÈ™teptase într-una, de la ora nouă, să moară. — Bietul meu Schatz, i-am zis. Dragul meu Schat!. Asta e ca È™i cu milele È™i kilometrii. N-o să mori. Termometrul ăsta e altfel gradat. La celelalte, temperatura normală e de treizeci È™i È™apte. La ăsta — nouăzeci È™i opt. Da, da, aÈ™a-i. Cum e cu milele È™i kilometrii. Știi tu, cum socotim noi cîți kilometri am făcut cu maÈ™ina cînd am mers È™aptezeci de mile. — Aha, făcu el. Privirea lui, aÈ›intită spre capătul patului, începu să-È™i piardă puÈ›in cîte puÈ›in din fixitatea ei. Și în cele din urmă încordarea lui cedă, È™i a doua zi era foarte moale È™i plîngea foarte uÈ™or, din pricina a tot felul de nimicuri fără importanță. _____________________________ (1) Comoară (germ.) (2) Este vorba de gradaÈ›ia termometrului Fahrenlieit. Conform acestei gradaÈ›ii, 102° corespunde cu 38,8° Celsius.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati