agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-07 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Jack Spiner Cel mai ciudat lucru, îmi spunea el, era să-i auzi cum urlau în fiecare noapte pe la miezul nopÈ›ii. De ce urlau la ora aia, nu È™tiu. Eram în port, È™i ei stăteau grămadă pe chei, È™i la miezul nopÈ›ii începeau să urle. Ca să-i liniÈ™tim, îi orbeam cu reflectorul. Șiretlicul ăsta nu dădea greÈ™ niciodată. Măturam cheiul cu reflectorul de două sau de trei ori, în sus È™i-n jos, È™i încetau. O dată eram ofiÈ›er de serviciu pe chei È™i văd că se apropie de mine un ofiÈ›er turc, furios nevoie-mare, fiindcă unul dintre marinarii noÈ™tri îl insultase foarte grav. I-am spus că omul va fi trimis pe vas È™i va fi aspru pedepsit. I-am cerut să mi-1 arate pe marinarul cu pricina. Și-mi arătă un ajutor de tunar, un băiat foarte de treabă. Zicea că fusese insultat într-un mod îngrozitor È™i de mai multe ori ; îmi vorbea prin interpret. Nu-mi puteam închipui de unde È™tia ajutorul de tunar atît de bine turceÈ™te încît să-1 poată insulta. L-am chemat la mine È™i 1-am întrebat : — N-ai vorbit cumva cu vreun ofiÈ›er turc ? — N-am vorbit cu nici unul, domnule comandant. — Sînt convins că e aÈ™a, i-am zis, dar mai bine te-ai duce pe vas È™i n-ai mai coborî azi la țărm. După aceea i-am spus turcului că omul fusese trimis pe vas È™i va fi tratat cu cea mai mare severitate. A, desigur, cu cea mai mare asprime. Părea să fie în culmea bucuriei. Devenisem prieteni, nu glumă. Dar lucrul cel mai groaznic, spunea el, erau femeile cu pruncii morÈ›i în braÈ›e. Nu le puteai face să-i lepede. Þineau în braÈ›e pruncii morÈ›i de È™ase zile. Nu-i lepădau. N-aveai ce să le faci. Pînă la urmă, a trebuit să-i luăm cu forÈ›a. Și cazul acela extraordinar, cu femeia aceea bătrînă. I 1-am povestit unui doctor, È™i spunea că mint. i evacuam de pe chei, trebuia să evacuăm morÈ›ii, È™i bătrînă asta zăcea pe un fel de brancardă. Mi-au zis : — Nu vreÈ›i să vedeÈ›i ce-i cu ea, domnule comandant ? AÈ™a că m-am uitat la ea, È™i în clipa aceea muri È™i înÈ›epeni pe loc. Picioarele i se întinseră, È™i trupul i se lungi, înÈ›epenind cu totul. Exact ca È™i cum ar fi murit peste noapte. Era moartă de-a binelea È™i absolut rigidă. I-am- spus unui prieten medic È™i mi-a zis că e imposibil să se fi întîmplat aÈ™a ceva. Stăteau cu toÈ›ii acolo pe chei È™i nu părea să fi fost vreun cutremur sau ceva de felul ăsta, pentru că ei habar n-aveau ce intenÈ›ii are turcul. Habar n-aveau ce era în stare să facă turcul ăla bătrîn. ÃŽÈ›i aduci aminte cînd ne-au dat ordin să încetăm evacuările ? Nu mi-a fost de loc uÈ™or în dimineaÈ›a aceea cînd am intrat în port. Avea nu È™tiu cîte baterii È™i-ar fi putut să ne facă zob. Trebuia să intrăm, mergînd foarte aproape de chei, să aruncăm ancora, È™i după aceea să bombardăm cartierul turcesc al oraÈ™ului. Ei ne-ar fi făcut praf, dar È™i noi am fi făcut oraÈ™ul praf È™i pulbere. Și totuÈ™i, au tras cîteva salve cu obuze oarbe cînd am intrat în port. Și atunci a venit Kema (1) È™i 1-a destituit pe comandantul turc. Pentru că-È™i depășise atribuÈ›iile, sau ceva de genul acesta. Se cam înfierbîntase. Și s-ar fi putut întîmpla o mare nenorocire. ÃŽÈ›i aduci aminte cum arăta portul ? Pe apă pluteau o mulÈ›ime de lucruri atrăgătoare. Atunci a fost singura dată în viaÈ›a mea cînd mi s-a întîmplat să visez tot felul de lucruri. Nu te impresionau atît femeile care nășteau, cît femeile cu pruncii morÈ›i în braÈ›e. Și totuÈ™i nășteau. Surprinzător cît de puÈ›ini mureau. Le acopereai cu ceva È™i le lăsai în pace. Alegeau întotdeauna colÈ›ul cel mai întunecat al calei È™i nășteau acolo. Nu le mai păsa de nimic din moment ce nu mai stăteau pe chei. Și grecii erau niÈ™te băieÈ›i drăguÈ›i. Cînd s-au evacuat, n-au putut lua cu ei toate animalele de povară, aÈ™a că le-au frînt picioarele dinainte È™i le-au aruncat în apa scăzută de lîngă mal. ToÈ›i catîrii aceia cu picioarele dinainte frînte, aruncaÈ›i în apa aceea mică. Toată povestea asta a fost de ajuns de plăcută. Pe cuvîntul meu că da, chiar foarte plăcută. ____________________ (1) Atatiirk Kemal Mustafa (18881—1938), lider al Partidului Popular republican, primul preÈ™edinte al Republicii Turce (1923—1938), reprezentant al intereselor burgheziei naÈ›ionale. A participat la revoluÈ›ia „Junilor turci" (1908), apoi a condus revoluÈ›ia burgheză naÈ›ională din 1919, care s-a terminat cu izgonirea armatelor anglo-greceÈ™ti È™i a sultanului (1922), cu proclamarea republicii (1923).
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati