NICOLAE BATZARIA (1874 –20.11- 1953 )


Nicolae Batzaria easti fârâ di altâ nai ma marli scriitor umoristu armân, niagârshitlu shicâgi, a curi pârâvuli s-arâspândirâ tu armânami nica di chirolu cât autorlu bâna shi sh-u pâstrarâ antragâ nustimatda pânâ tu dzâlili di azâ. Nicolae Batzaria, s-amintâ Crushuva tu anlu 1874 (20 di brumar). Anvitsâ prota la shcola româneascâ dit câsibâ sh-dapoea la litseul românescu di Bituli. Sâ scriirâ la facultâtsi di Literi sh-Dreptu Bucureshti, ama alâsâ anvetslu câ nu avea cu tsi s-bâneazdâ. Ahurhi lucrlu di tinir: fu director sh-profesor la shcoala româneascâ di Crushuva, profesor la litseulu românescu di Ianina, la litseulu românescu di Bituli sh-inspector shcolar ti vilaetili, tsi eara atumtsea sum turtsâ. Di nispetea câ eara un bun politican sh-u shtea ghini limba ânturtseascâ agiumsi senator di Istambul tu anlu 1908 shi ministru a lucrâlor publitsi tu anlu 1912 tu guvernul a Gionilor Turtsâ. Tu anlu 1913, simnâ di partea a chivernisi ânturtseascâ Tratatul di Irinii di Londra. Dupu prota alumtâ mondialâ easti dus s-bâneadzâ tu Romanii iu u-mbrâtsatâ cariera di publicistu shi scriitor.
Nâs bâgâ thimel’i la multi revisti s-gazeti armâneshti shi colaborâ sh-la multi alti. Scoasi Sârunâ prota gazetâ armâneascâ “Deshteptarea” tu anlu 1908. Publicâ avdzâtili “Paravuli” prota tu revistili a chirolui. Tachi Papahagi âl’i scoasi “Pârâvuliili” tu volum tu 1935, tu colectsia “Biblioteca Natsionalâ a Aromânilor”, tsi nâs u ndridzea, dupâ tsi tut el avea tipusitâ nâscânti di aesti pârâvuli nica dit 1922 tu cunuscuta a lui “Antologhia Armâneascâ”.
Ama tsi suntu aesti “Pârâvuli”? Nâscânti isturii shcurti ti arâdeari, scriirati tu stihuri, cai primitusescu cu mari hazi fapti dit bana a armânjilor di vâr chiro sh-tu cai autorlu sh-arâdi di cusururli a armânjilor: alâvdari, shcl’inciami, pirifanie multâ, glârimi, sh-alti ahtari. Di altâ parti ama, avem sh-altâ soi di pârâvulii, tu cai humoristul a nostru scoati tu migdani yitsrâl’ia a armânlui andicrâ atseli cu cai bânedzâ deadun: arbineshi, turtsâ, ghiftsâ, grets, vâryari, sha.Nu suntu alâsati nânaparti nitsi cu nâscânti di hulii a lor, nâscântsâ preftsâ nu para tinjisits sh-multsâ, multsâ altsâ. Cum shicâili suntu multu pi chefea a armânjilor, pârâvuliili al Batzaria cunuscurâ unâ mari arâspândeari tu comunitâtsli armâneshti, iu urdinarâ ma mult pi cali oralâ, câtse mash putsân chiro armânil’i puturâ s-anveatsâ la shcolâ ti scriitorl’i a lor. Nicolae Batzaria scriirâ sh-prozâ, ma mult pi româneashti, ama sh-pi armâneashti: schitsi, isturii tsi armasirâ arâspânditi tu gazetili româneshti tsi li cumândusi, icâ la cai scriirâ. Ari scriiratâ sh-literaturâ ti ficiurits sh-cumândusi revistili româneshti “Dimineatsa copiilor”, sh- “Universul copiilor” iu simnâ cu pseudonimlu Mos Nae sh-cu pesudonimi cum Ali Baba, Dinu Pivnicieru, N. Macedoneanu. Easti pârintili a personajlui Haplea, soie bunâ cu Pacala, ica Nastradin Hogea. Prozâ shcurtâ, isturiili ica romanili scriirati pi româneashti suntu interesanti maxus trâ lumea sh-bana balcanicâ tsi li pictureashti cu mari mâsturlâchi. Nai ma cunuscuta sh-vruta opera al Nicolae Batzaria armân “Pârâvuliili” iu iasi nai ma ghini tu migdani harea a lui di scriitor sh-cu cai amintâ un loc di mari tinjie tu literatura armâneascâ. Prota versiuni pi româneashti a “Pârâvuliilor” u deadi Hristu Candroveanu tu antologhia “Un veac de poezie aromânâ” tsi ishi Bucureshti tu anlu 1985.
La putsân chiro dupâ tsi comunishtil’i u loarâ puterea tu Românie, Nicolae Batzaria fu ancl’is ca eara contra a lor. Muri tu ahapsi tu 20 di brumar 1953, dupu unâ banâ di lucru nicurmat sh-di alâgari prit tutâ Peninsula Balcanicâ ti fara armâneascâ.
Tu anlu 1971 ishi Bucureshti un dhiscu cu poezii armâneashti, pi cai Matilda Caragiu Mariotseanu +, azâ academicienâ, u spuni pârâvulia “Nu s-arâdi armânlu”. Editura “Cartea Aromânâ” u dishchl’isi seria a tipuserlor a l’ei tu anlu 1989 cu unâ reeditari a “Pârâvuliilor” al Nicolae Batzaria, ca unâ pricunushteari a popularitatil’ei a aishtor.
Tu anlu 2003, ishi Bucuresht un CD pi cai actorlu sh-reghizorlu Toma Eanache spuni cu mari hazi nai ma cunuscutili di aesti pârâvulii.
Multu bun cunuscâtor a limbâl’ei armâneascâ sh-a suflitlui armânescu, Nicolae Batzaria yilipseashti lumea armâneascâ antreagâ, fârâ sâ-l’i ascapâ tsiva dit pezâ, arâslu shi shicâili a l’ei. Ashi cum scriirâ Nick Balamaci pi frândza di internet iu zburâshti ti Nicolae Batzaia: “Unâ culturâ tsi nu poati sâ s-alâxeascâ, nu poati s-armânâ tu banâ tu aestâ lumi ayunisitâ. Nicolae Batzaria easti un scriitor cai featsi pidimo s-u ascapâ di la chireari veacl’ia a noastrâ adeti adrânda shicai cu ea”.
Vram s-avdizem câ opera al Nicolae Batzaria, cu mushuteatsa, cu limba curatâ armâneascâ, cu stilul a lui ecselent, easti unâ shcolâ mari ti tinirji scriitor shi poets armânj.
Andon Kristo