agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texti di idyiul autorŭ


Adutsearea pi armâneashti a alushtui textŭ
0

 Minduiarea a membrilor


print e-mail
Mutriri: 2726 .



Yramustea sh Tuduradzlji, di Santa al Culaki al Todi
articolŭ [ Carti ]
CAPLU I DI IU S’TRAGU NUMA DI TUDURADZ SH SOIA A LOR

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Marius Marian Solea ]

2011-09-26  |     | 



Istoriclu a Tuduradzlor

Tuduradzlji eara nauă frats sh tuts băna Yramustea. Di atselji nauă frats nai ma marli di elji avea numa Todi. Aeshtsă nauă frats armasiră oarfănj di dolji părintsă, shi ma marli ficior avea numa Todi. Ashi lă dzăsiră deapoa cu numa di Tuduradz, dupu numa al Todi.
Dupu aspărdzearea ali Gramusti aeshtsă frats s’arăspăndiră idyealui cum armănamea di tută Makidunia. Ti doi frats, di soia a Tuduradzlor nu să shtii tsiva, desi chirură desi ălj loară turtsălji-arbineshi.
Pi la ună njilji sh tsiva căndu s’arsi diznou Yramustea2 shi s’dipisi cu ea Tuduradzlji s’trapsiră tu căsăbălu Scopia, capitala ali Ripublica Makedonia di ază. Aclo chirură multsă armănji tu Yramustea tsi u’apreasiră sh nu armasi tsiva di ea. Sculiili di anvărliga fură shi eali asparti.
Shana, feata al Hagi Steryiu celnic mari aclo sh’deadi bana că nu vru ta s’da tu măna a musulmanjilor. Sh ti sibetea ali Shană ahurhi polimlu, că vrea ta s’lja Shana3. Ali Pasha căftă feata ti haremlu a lui.
Armănjlji s’bătură, avură polim vărnă 30 di anj ama căndu căftară Shana, Hagiu Steryiu sh armănjlji nu vrea s’da feata sh ahurhiră marli polim cu Ali dupu multsă anj di niachicăseari. Armănjilji kirură polimlu, chirură Shana ama sh Yramustea. Ashi s’arăspăndiră armănjlji tu Makidunii.
Tu atsel chiro, spunea paplu Todi (foto 2), Yramustea avea cama di 10.000 di armănj, altsă dzătsea că avea 20.000 di armănj. Armănjlji yrămusteanj kirură multsă oaminj, păradz sh tutipută tu polimlu cu ardirea a Gramustiljei. Lă loară turtsălji tutiputa sh păradzlji. Armănamea dit veaclja Makidunie tricu deapoa dupu ardirea a Gramustiljei tu căsăbadzlji Velis, Scopia, Bitoli, Cumanova, Coceani, Shtip sh horli di anvărliga:
2. Horli armăneshtsă di văr kiro sh di ază dit Republica Makidunia
Hoara cărună taifa asimilari
Zletova 1 1 -
Ratovitsa 3 8 +
Probishtip 2 5 +
Bucishti 2 7Ro -
Pishitsa 6 15Ro +
Hrupishti 4 12Ro -
Lepopeltsi 3 8 -
Vrbitsa 2 3Ro -
Sokolartsi 3 7Ro -
Spanciuva - -Ro -
Banja 5 9Ro -
Trakana - -Ro -
Koceani 30 120Ro +
Stibanja 3 8Ro -
Iakimuva I I -
Vinitsa 15 40Ro -
Beruva 2 2 +
Morodvis - -Ro -
Vidovishti 6 15 -
Terantsi 2 4Ro -
Arghilitsa 3 4 +
Tărvuljuva 5 12 + 19
Radanja 15 40 +
Karaorman (caracoteanjlji) 15 40 +
Cardklia 7 30 +
Lipovdol - - -
Shashavarlia - - -
Shtip cca.3 500 +
Sofilari 4 7 +
Drava 17 65 +
Seltsi 2 3 +
Stepantsi - - -
Sogurlu 2 5 +
Damian 2 5 +
Radovishti (dada avea ună cusurină) 8 40 +
Strumitsa 2 3 +
Treili Shoputi 20 70 +
Sushuva (Vlaheanjlji, băneadză socărlji al pap Vanghiu) 6 15 +
Stimmeltsi - - -
Krividol (Gontseanjlji) 6 18 +
Sarciuva - - -
Varsacuva 8 18 +
Mustafina 9 18 +
Argelia 10 20 +
Anzabeguva 2 4 +
Dilisintsi (paplu santa shidea aclo) 5 10 +
Dubrushana - - -
Agibegu - - -
Cheoseleri 16 36 +
Durfuli 10 15 +
Lozuva 10 15 +
Veles cca. 1000 +
Dolian - - -
Teuva - - -
Bogomila 3 7 +
Omoranja - - - 20
Stepantsi - - -
Ubuva (Yioryitsa cari căntă băna aoa) - - -
Sheuve - - -
Kuria - - -
Negotina 2 5 +
Kavadartsi 3 8 +
Prilep 10 30 +
Crushuva cca. 2500 +
Bituli cca. 3000 +
Nijopuli 20 30 +
Magaruva 7 20 +
Muluvishti 15 50 +
Gopesh 3 4 +
Resen 3 5 +
Iankovets 5 7 +
Ohrida 20 70 +
Struga 15 50 +
Beala Sus 2 5 +
Vishni 1 2 +
Beala Jos 3 7 +
Kicevo 10 15 +
Gostivar 1 1 +
Tetuva 1 6 +
Skopia cca. 7000 +
Kumanuva 8 30 +
Dubrushana 5 12 +
Studen Bara - - -
Makresh 2 5 -
Strezovtsi 3 10 -
Konjuh - - -
Topolovichi - - -
Kriv Palanga - - +
Shtalkuvitsa - - -
Niviceani - - -
Ghevgheli cca. 100 + 21
Uma veara 15 +
Penush - - -
Toplichi - - -
Svet Nikola 10 30 +
Mezdra - - -
Lakintsi - - -
Tsrkino - - -
Baltalia 5 12 +
Doleani 6 15 +
Labunishta - - +
Trstenik - - -
Birina - - -
Kajani - - -
Horli di veară
Punikva cca. 200
Curmia 40
Leopean 70
Calinlji 600
Kitka picurarlji
Matecea 30
Mokra 200
Golak 70
Peshuve 15
Ciupleani 15
Farutsa 25
Grajden 30
Balasitsa 20
Rojuf 20
Kaimakcelan 40
Piristerra 200
Vacufi 50
Gherman Bare 15
Crushuveanjilji suntu moscopoleanj. Că dit zămani, featsiră iara aveari sh tu soni li ancupărară sh ciuflikili a 22 turtsălor. La 1903 ahurhiră armănjlji di aoatsi ta sh caftă independentsa, cu eroulu Pitu Guli, sh featsiră independentsa di Crushuva iu lj-avinară turtsălji. Dupu doauă stămănj turtsălji viniră iara cu ashkerea sh atumtsea acătsară doauă pusii (fronturi) sh chirură polimlu cu turtsălji. Văryarlu capidanu, Apostol, acătsă partea dit ascăpitată a deapoa cătă tu dată la Cheatra a Ursăljei eara Pitu Guli cu armănjlji. Capidanlu Apostol lj-alăsă turtsălji s’intră Crushuva.
Di la păpănjilji a noshtsă shtiu atsea tsi spunea că s’aleapsi ta s’tsănă polimlu Crushuva cătse aclo armănjilji dupu ardirea a Gramustiljei avea agiumtă ta s’aibă naima marea puteari.
Văryarlji u dutsea buna cu armănjilji ca crishtinj tu alumta cu turtsălji ama ascumta minduia ta să u keară putearea a armănjilor shi să u alikească Makidunia di Văryăria.
Tut elj păpănjilji spunea că nica di atumtsealui armănjilji minduia ti ună Makidunie cu multi minorităts cata cum easti tora Elvetsia sh cum minduia shi u ari spusă tu carti Constantin Papanace.
La 1905 turtsălji deadiră Eradelu ti Armănj. S’mindueashti că ti polimlu di la 1913 ditu Balcani di ălj avinară turtsălji, furnjia fu Revolutsia (Cumitia) di Crushuva, ashi spunea aushlji.

Soia di partea ali Dada Kiratsa al Nata al Gicu al Iancul al Păshe
Soia ali Dadă a mea, Kiratsa easti di la Păshadzlji. Lă dzătsi ashi că tu chirolu a turtsălor tu vără hoară ică tu muntsă 30 nu putea s’băneadză di turtsă, elj adra tsi vrea, tsi lă ticnea atsea adra. Băna multu greu tu atsel kiro armănjlji. Sh atumtsea apufusiră armănjlji tsi băna aclo, s’ducă vără di elji la Păshe să spună că tsi lă adară turtsălji. Aclo vrea ta s’ducă un cama inimos cari shtea s’azburască ghini anturtseashti shi s’aibă multă vidzută shi sh-da giuiapi bună.
Nata dusi la Păshe spusi ponlu tsi lu’avea armănjilji, shidzu dauă dzăli la pahse pănă-lj vini arada, că nu lu’alăsa s’intră sh dupu moabetea cu Pashelu aestu lj-deadi ună carti nyrăpsită tu cari spunea ta s’nu’lji cărtească turtsălji pi armănj, s’lj-alasă arihati. Turtsălji deapoa lj-alăsară arăhati armănjilji dupu tsi Nata dusi la Păshelu cari lo aestă apofasi ti armănj. Shi ashi-lji dzăsiră deapoa cu numa Păshelu, di aclo armasi shi numa di Păshadz ti tută soia a lor dit Makidunie.
Părintsălji ali dada-a mea, Kiratsa suntu: Nata al Gicu al Păshe sh măsa eara cu numa Maria al Culachi al Gălăngi tsi avea zănatea di yunucear. Părintsălji al Culaki al Gălăngi eara gunushari (spoitori). Gălăngi, avea sh altsă ficiori, un farmacistu sh un yeatru. Culaki lu’deadiră di fumealj că avea multsă ficiori. Atsel tsi-lu lo di fumealj nu shtiu cum lj-iu numa ma eara multu avutu sh nu avea fumealj shi lu lo Culaki di suflitu că eara multu itru shi u dusi avearea ninti. Elj eara crushuveanj.
Fălcarea a Păsheadzlor suntu vără 20 di casi.
Paplu Nata avea patru feati: Yiana, Kiratsa, Tana, Shunda sh doi ficiori: Halciu sh Yioryi.
I. Yiana eara mărtată la Naca ali Bufi. Naca eara multu ambar shi eara mari găidăgi, cănta multu ghini cu gaida, muri tu ilichia di 40 di anj di căni turbatu. Fumealj avu trei feati sh un ficior: Sulta, Musha, Costa sh Sia.
Sulta mărtată la Miha al Shuca al Pala, director tu chirolu a comunishtilor avu doauă feati mărtati pi armănji sh un ficior tsi lo văryară. Musha easti mărtată la Teya al Dodu, băneadză Banja, tu Ripublica Makedonia di ază, ari doi ficiori, profesori di istorii. Costa ari un ficior sh doauă feati, băna Scopje. Sia easti mărtată pi Mita al Teya al Pirifan ari ună feată sh doi fciori, băneadză Săn Nicola.
II. KIRATSA, mărtată la Culaki al Todi, ari fumealji un ficior Santa, sh dauă feati: Tana, shi Lena. Santa ari taifă ună feată sh doi ficiori (foto 7): Kiratsa, Nicoale shi Ionel sh tsintsi nipots shi daua paranipoati. Kiratsa mărtată cu Mita al Tasha al Caranicu ari ună feată, Aurelia profesoară di limbi xeani sh căntătoari mărtată cu Yioryi al Mihale shi elji au fumealj dauă feati, marea feată ari numa Yianula sh alantă feată Kira. Nicu ari nveastă Kiratsa, profesoară di biologie, di la Nachi al Halcea al Vrishcu sh ari fumealj un ficior Mihali, economistu, tsi trădzea corlu la Pareia „Pilisterlu”. Nicu shi Kiratsa au sh ună feată Maria, tsi easti cănăscută sh cu numa Marusha, in-structor tu pareia „Pilisterlu” sh easti mărtată pi Nicu al Vrană. Nicu al Santa al Todi căntă tu Pareia „Boatsea a Pindului” di Bucureshti. Ionel, ansurat cu Kiratsa al Vanghiu al Coli al Ciungu, au fumealje, un ficior, Santa di 26 di anj, economistu, sh ună feată, Yianula, di 23 di anj, căntătoari tu Pariea „Pilisterlu”. Tana ari doi ficiori: Mita sh Nicu. Mita easti ansurat cu Lena al Mihali al Dima al Gogu au taifă un ficior Mihali economistu sh părăstistor tu „Pilisterlu” sh yiurtiili armăneshtsă shi ună feată Gina, studentă. Nicu, ansurat cu Antoanela al Unci al Culaki al Unci, au taifă ună feată cu numa Tana. Lena ari ună feată Sia sh doi ficiori: Nelu (Oani) shi Costa. Sia easti mărtată la Yioryi al Perdica, au taifă dauă feati: Angela sh Simona. Angela easti isusită pi romăn. Nelu (Oani), inginer mecanic, easti ansurat cu Lena al Teya al Coli al Ljepur, au fumealj un ficior Teyu sh ună feată Sorina, dolji studentsă sh minats tu lucărlu armănescu, tu Pareia „Pilisterlu” sh piesili di teatru a regizorlui Toma Enache. Costa easti ansurat cu Ayora sh au taifă dauă feati: Lena sh Maria.
III. TANA easti mărtată cu Teya al Culachi al Yiuryits. Eara multu avuts shi Teya fu vătămat cu tufechea di un protu cusurinu la 36 di anji, tu anlu 1942 di Gogu al Arapci. Fumealja a lor: Ayora, Vasili, Culaki, Yioryi, Santa sh Kiratsa. 32
Ayora mărtată pi Coli al Goga al Caranicu di Dubrushana, ari ună feată sh un fcior. Ficiorlu ari fabrică di lapti Dubrushana, tsăni văryară. Feata mărtată pi văryar easti directoari econo-mistă. Vasili băneadză Velis, ansurat cu feata al Naca al Cipu (nunlu a meu cari mi pătidză), ari doi ficiori, loară nveasti văryari. Yioryi fu ansurat sh avu nveasta di la Dzurdzu, tora nu băneadză. Ari feată mărtată cu Zica al Hali di Vărbitsă, ficiorlji loară văryari. Culaki tsăni armănă, ari doi ficiori loară armăni sh ari patru nipots. Santa easti ansurat cu feata al Naca al Papacu al Shapcă di hoara Bucishti shi ari ună feată sh un ficior. Feata easti mărtată pi preftul Sashu al Yierăndă, au fumelj doi ficiori. Ficiorlu easti ansurat cu ună armănă. Kiratsa mărtată la Mita al Yioryi al Shundică ari un ficior sh ună feată, loară văryari.
IV. HALCEA nicuchira easti di la Papuli, au fumelj: doi ficiori sh ună feată. Stoiani easti ansurat cu văryară, Marica mărtată pi văryar, Costa easti ansurat cu armănă. Stoiani, Cos-ta, Marica.
V. SHUNDA mărtată la Teya al Pirifan, ari trei fumelji: un ficior sh doauă feati, nu shtim cum suntu ăndreptsă. Ficiorlu, Feata sh Feata.
VI. YIORYI al Nata al Djiku al Iancu al Păshe. Easti ansurat ama nu shtim ti nicukiră a curi easti. Ari fumealji: Chiratsa, Lena, Santa shi Zochi.
Chiratsa easti mărtată la Mina al Dodu, easti juristă. Mina easti inginer agricol. Băneadză Shtip, fumealji au doi ficiori studentsă. Lena easti mărtată pi Gheicu, ari fumealji ună feată sh un ficior, tsi easti functsionar sh băneadză Săn Nicola. Feata; Ficiorlu. Santa al Djika easti ansuratu cu Maria al Mita a Vlahanjilor, redactor tu emisiunea armănească di Radio la TV Makedonia, ari ună feată Elena, căntătoari shi un ficior Yioryi. Zochi al Djika lucreadză, nu easti ansuratu.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). poezii
poezii
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!