Frândza: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Mult vechii de romantici...
:
 Poezii 2003-03-14 (14948 ascoasi tu miydani)
Mulțimea
:
Poezii 2003-03-26 (10084 ascoasi tu miydani)
Munții
: din Argotice (1955)
Poezii 2005-02-27 (11284 ascoasi tu miydani)
Muzica
:
Poezii 2002-06-25 (9808 ascoasi tu miydani)
Muzica
:
Poezii 2009-08-05 (10212 ascoasi tu miydani)
N-ai să vii
:
Poezii 2002-06-25 (10874 ascoasi tu miydani)
Nașterea
:
Poezii 2009-08-04 (11079 ascoasi tu miydani)
Necuvintele
:
Poezii 2002-07-12 (13323 ascoasi tu miydani)
Nedemn
:
Poezii 2009-04-18 (8318 ascoasi tu miydani)
Nedreptate
:
Poezii 2003-02-05 (9891 ascoasi tu miydani)
Neînțelgerea acceptată
:
Poezii 2009-07-08 (9853 ascoasi tu miydani)
Nelu Generalu
: Lui Adrian Păunescu
Poezii 2009-04-10 (8747 ascoasi tu miydani)
Nemul
:
Poezii 2009-08-04 (8285 ascoasi tu miydani)
Nesomn
:
Poezii 2006-03-22 (9866 ascoasi tu miydani)
Ninge cu ochi
:
Poezii 2005-06-16 (11186 ascoasi tu miydani)
Ninsoarea
:
Poezii 2003-03-17 (11223 ascoasi tu miydani)
Nocturna
:
Poezii 2003-03-18 (9362 ascoasi tu miydani)
Nod 17
:
Poezii 2009-04-18 (11595 ascoasi tu miydani)
Nod 19
:
Poezii 2003-07-28 (9875 ascoasi tu miydani)
Nod 20
:
Poezii 2009-07-02 (8216 ascoasi tu miydani)
Nod 22
:
Poezii 2009-07-08 (8796 ascoasi tu miydani)
Nod 23
:
Poezii 2006-03-22 (9204 ascoasi tu miydani)
Nod 25
:
Poezii 2009-07-02 (8365 ascoasi tu miydani)
Nod 26
:
Poezii 2009-07-02 (9180 ascoasi tu miydani)
Nod 28
:
Poezii 2009-07-02 (8491 ascoasi tu miydani)
Nod 29
:
Poezii 2009-07-02 (8329 ascoasi tu miydani)
Nod 3
:
Poezii 2009-04-18 (7781 ascoasi tu miydani)
Nod 32
:
Poezii 2009-07-02 (10332 ascoasi tu miydani)
Nod 33(În liniștea serii)
:
Poezii 2009-07-02 (10595 ascoasi tu miydani)
Nod 6
:
Poezii 2009-04-18 (8765 ascoasi tu miydani)
Nod 9
:
Poezii 2002-08-27 (15746 ascoasi tu miydani)
Noe
:
Poezii 2009-07-08 (8717 ascoasi tu miydani)
Noi doi
:
Poezii 2009-04-10 (8741 ascoasi tu miydani)
Nu
:
Poezii 2009-08-04 (7951 ascoasi tu miydani)
nu cum sunt eu
:
Poezii 2002-10-24 (22656 ascoasi tu miydani)
Nu există
:
Poezii 2003-04-01 (13414 ascoasi tu miydani)
Nu mai pâlpâie
:
Poezii 2005-02-18 (10082 ascoasi tu miydani)
Nucleu
:
Poezii 2003-03-31 (9721 ascoasi tu miydani)
Numai o clipă
:
Poezii 2003-03-04 (12116 ascoasi tu miydani)
Numărătoarea
: din volumul: "În dulcele stil clasic" (1970)
Poezii 2005-12-15 (10102 ascoasi tu miydani)
nunta marină
:
Poezii 2006-08-18 (7937 ascoasi tu miydani)
O armura
:
Poezii 2003-06-05 (9384 ascoasi tu miydani)
O călărire în zori
: lui Eminescu tânăr
Poezii 2009-08-05 (9850 ascoasi tu miydani)
O cântare
:
Poezii 2009-08-04 (9208 ascoasi tu miydani)
O confesiune
:
Poezii 2003-03-29 (9539 ascoasi tu miydani)
O iederă să fii
:
Poezii 2004-11-05 (10969 ascoasi tu miydani)
O neliniște oarecare
:
Poezii 2009-08-04 (10230 ascoasi tu miydani)
O viziune a păcii
:
Poezii 2003-05-16 (11105 ascoasi tu miydani)
Oase plângând
:
Poezii 2003-03-18 (11148 ascoasi tu miydani)
Obediență
:
Poezii 2009-06-27 (9200 ascoasi tu miydani)
Frândza: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Texti Pripusi
