Frândza: 1
Cântecul pământului
:
 Poezii 2010-06-01 (9050 ascoasi tu miydani)
Cantecul potirului
:
Poezii 2004-10-20 (15412 ascoasi tu miydani)
Copacul
:
Poezii 2006-02-27 (13416 ascoasi tu miydani)
Excelsior
: din Zâmbete-n lacrimi (1916)
Poezii 2010-08-25 (6655 ascoasi tu miydani)
În țara de peste veac
:
Poezii 2004-11-08 (10118 ascoasi tu miydani)
Lauda
:
Poezii 2005-02-27 (7173 ascoasi tu miydani)
Milogul
:
Poezii 2004-06-17 (16116 ascoasi tu miydani)
Mos Craciun
:
Poezii 2004-11-08 (13167 ascoasi tu miydani)
Păianjenul
: din Poezii alese 1914-1944
Poezii 2010-09-17 (6527 ascoasi tu miydani)
Romanta verii
:
Poezii 2005-06-21 (7289 ascoasi tu miydani)
RUGÃCIUNE PENTRU PACE
: Variantă inedită (sursă Filaret Gămălău,fost condamnat la moarte, coleg de celulă cu Nichifor Crainic în Penitenciarul Aiud. Varianta este cea memorată în închisoare de Filaret Gămălău)
Poezii 2006-03-11 (12931 ascoasi tu miydani)
Rugaciunea din amurg
:
Poezii 2004-10-20 (7933 ascoasi tu miydani)
Seară
: din Þara de peste veac (1931)
Poezii 2011-01-01 (6767 ascoasi tu miydani)
Stropi de sânge
: din Darurile pământului (1920)
Poezii 2010-08-14 (6323 ascoasi tu miydani)
Sub specie aeternitatis
: din Șesuri natale (1916)
Poezii 2010-11-03 (5847 ascoasi tu miydani)
Trup de fum
:
Poezii 2010-04-29 (6955 ascoasi tu miydani)
Ucenicul
:
Poezii 2006-11-11 (13174 ascoasi tu miydani)
UNDE SINT CEI CARE NU MAI SUNT?
:
Poezii 2002-07-07 (10403 ascoasi tu miydani)
Vecernie
:
Poezii 2005-02-27 (7460 ascoasi tu miydani)
Frândza: 1 |
|
|
|
|
|
Biografii Nichifor Crainic
Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, județul Vlașca, decedat la 20 august 1972 la Mogoșoaia lângă București) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog și teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe.
Crainic a debutat ca poet înaintea primului război mondial. Ca scriitor si teolog a condus revista "Flamura" și a fost directorul și mentorul uneia dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, "Gândirea".
Inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism, Nichifor Crainic a rămas una din figurile politice culturale contestate, fiind considerat si un ideolog al extremei drepte din România. Astfel se explică și venerația de care s-a bucurat din partea legionarilor (aderenții "Gărzii de Fier").
La început a colaborat cu poezii la diverse publicații literare si naționalist-tradiționaliste: "Ramuri", "Luceafărul", "Drum Drept", "Flacăra", "Dacia", "Transilvania", "Cuget Românesc". După strămutarea revistei "Gândirea" de la Cluj la București, preia conducerea revistei de la Cezar Petrescu.
În "Gândirea" au apărut numeroase articole si eseuri programatice care vor defini orientarea politica naționalistă a curentului "gândirist". Acesta fusese tributar ortodoxismului militant, prezentând similitudini puternice cu fascismul italian. Crainic a scris mai multe articole etnocentriste în care a elogiat regimul dictatorial din Italia al lui Benito Mussolini. A elaborat apoi, în 1938, teoria "statului etnocratic" în lucrarea "Ortodoxie si etnocratie". De asemenea, a colaborat la publicații controlate de legionari, de pildă la: Revista Sfarmă-Piatră și Revista Buna Vestire.
Dumitru Stăniloae îl descrie pe Nichifor Crainic cu următoarele cuvinte: ”Nichifor Crainic este cel dintîi teolog român din epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strîmt și ocolit al specialiștilor, prezentînd-o, într-o formă impunătoare, atențiunii generale a lumii intelectuale.... Nichifor Crainic înnoiește prin reactualizarea tradiției într-o teologie care se mulțumea cu cîteva coji din această tradiție, primite pe calea și de multe ori prin interpretarea ocolită a teologiilor apusene”, săvîrșind “o adevărată restaurare a teologiei românești în duhul ortodox
Condamnat la închisoare pe viață în 1945, este arestat în 1947, trece prin mai multe penitenciare, printre care, Văcărești și Aiud. A fost eliberat în 1962. Intre 1962 - 1968 Nichifor Crainic colaborează la redactarea ziarului de propagandă comunistă "Glasul Patriei" - care avea menirea de a influența românii din exil. Moare la 20 august 1972. Este aproape sigur ca a fost forțat să colaboreze cu Securitatea ca informator pentru a putea primi acest post.
Poezii. Memorii scrise în timpul detenției: "Zile albe, zile negre" (1991).
Sfințenia - împlinirea umanului, Curs de teologie mistică (1993)
Nostalgia paradisului (1994)
Puncte cardinale în haos (1996 și 1998)
Ortodoxie și etnocrație (1997)
Țara de peste veac. Poezii antume: 1916-1944 (1997)
Dostoievski și creștinismul rus (1998)
Spiritualitatea poeziei românești (1998)
Laureat al Premiului Național pentru poezie (1930)
Doctor Honoris Causa al Universității din Viena (1940)
|
Texti Pripusi
