|
Biografii Epictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi.
Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic!
Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din Nicomedia, un discipol al său, pe vremea împăratului Traian. El a stenografiat cursurile lui Epictet și ne-a transmis fidel gândul și stilul magistrului său.
(Traian Diaconescu, prefata la Epictet, Manualul si Fragmente, Editura SAECULUM VIZUAL, Bucuresti, 2002)
|
Texti Pripusi
