|
Biografii Alina Stanciu
Sunt "născută toamna" (vorba cântecului), anul 1972, în București.
Copilăria mi-am petrecut-o în mare parte între asfalt, beton, sticlă și BCA, în București, orașul meu natal. Cu toate acestea, în fiecare an, cand mergeam cu fratele meu și cu mama mea (care este învățătoare) in taberele scolare, ma indragosteam de fiecare dintre locurile pitoresti din țară: fie că e Voineasa, Muntele Roșu, Cheia sau Herculane, sau multe altele asemenea.
Cea mai memorabilă tabără a mea este cea de la Cheia, din iarna anului 1989 - peioada revoluției. Acolo, atunci, am trăit emoții unice. Tot atunci a fost și cea mai lungă perioadă de tabără. Din cauza momentelor acelea de groază, pe care le-am urmărit doar la televizor, șederea noastră acolo s-a prelungit cu multe și binecuvântate zile... Oamenii aceia ne-au ținut până când au considerat că este bine să ne întoarcem acasă, în București, pentru siguranța noastră. Noi, copiii am fost cei mai fericiți, doar cadrele didactice erau mai agitate... Atunci (aveam vreo 17 ani) am experimentat trăiri despre care auzisem doar din literatură, cum ar fi: "solidaritate", "comuniune", "revoltă" și multe altele pe care le mai trăisem, dar nu la intesitatea aceea. Și-am mai simțit ceva atunci: un sentiment că timpul s-a oprit în loc, sau că eram cumva în afara lui. Cel puțin noi trăiam alt timp decât cei din București. priveam la televizor și nu-mi venea să cred. Plângeam pentru ce era acasă, dar ne bucuram iar când ieșeam și vedeam munții ce ne-nconjurau.
Ei, dar de atunci, au mai trecut încă pe-atâția ani, cu multe suișuri și coborâșuri...
În anul 1997 am absolvit o facultate tehnică, iar peste zece ani, adică în 2007, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi absolvi Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.
E-mail: [email protected]
|
Texti Pripusi
