agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 

Félix Lope de Vega y Carpio[Félix_Lope_de_Vega_y_Carpio_]

 
  Félix_Lope_de_Vega_y_Carpio_

Câsâbălu iu bânedz: Madrid
Ari limba di dadâ Ari limba di dadâ


Biografii Félix Lope de Vega y Carpio

Frândzâ personalâ web Félix Lope de Vega y Carpio


 
Adresa alushtui autorŭ easti : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Colectsiili activi a alushtui autor::

Naima nali texti alinati:

Poezii (36)
Tuti (36)

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 1

A DON LUIS DE GÓNGORA :
Poezii 2008-05-10 (6480 ascoasi tu miydani)

TEMORES EN EL FAVOR :
Poezii 2008-06-26 (5805 ascoasi tu miydani)

TÚRBASE EL POETA DE VERSE FAVORECIDO :
Poezii 2008-06-26 (6112 ascoasi tu miydani)

A CRISTO EN LA CRUZ :
Poezii 2008-05-10 (6650 ascoasi tu miydani)

A LA MUERTE DE CARLOS FÉLIX :
Poezii 2008-05-10 (6868 ascoasi tu miydani)

A LA MUERTE DE CRISTO NUESTRO SEÑOR :
Poezii 2008-05-10 (6996 ascoasi tu miydani)

A LA NOCHE :
Poezii 2008-05-10 (6570 ascoasi tu miydani)

A LA NUEVA LENGUA :
Poezii 2008-05-10 (5677 ascoasi tu miydani)

A LA SANTÍSIMA MADALENA : LXVIII
Poezii 2008-05-10 (6110 ascoasi tu miydani)

A LA SEPULTURA DE TEODORA DE URBINA :
Poezii 2008-05-10 (5851 ascoasi tu miydani)

Adonde quiera... :
Poezii 2009-12-14 (7231 ascoasi tu miydani)

Nu mai e-Amor așa chiar cum se spune… :
Poezii 2011-01-10 (5968 ascoasi tu miydani)

Quiero escribir, y el llanto no me deja :
Poezii 2008-07-19 (6630 ascoasi tu miydani)

Rota barquilla mía, que arrojada :
Poezii 2008-07-19 (6608 ascoasi tu miydani)

Sale la estrella de Venus :
Poezii 2008-07-19 (5873 ascoasi tu miydani)

SATISFACCIONES DE CELOS :
Poezii 2008-07-19 (5545 ascoasi tu miydani)

Sentado en esta peña :
Poezii 2008-07-19 (6057 ascoasi tu miydani)

Sentado Endimión al pie de Atlante :
Poezii 2008-07-19 (6143 ascoasi tu miydani)

SENTIMIENTOS DE AUSENCIA, A IMITACIÓN DE GARCILASO :
Poezii 2008-07-19 (5886 ascoasi tu miydani)

SOLILOQUIO I :
Poezii 2008-06-26 (5615 ascoasi tu miydani)

Spre singurătăți mă duc… : A mis soledades voy
Poezii 2011-01-10 (7557 ascoasi tu miydani)

Suelta mi manso, mayoral extraño :
Poezii 2008-06-26 (7924 ascoasi tu miydani)

Sulca del mar de Amor las rubias ondas :
Poezii 2008-06-26 (6108 ascoasi tu miydani)

Unde te duci, nebună, rău spre-a-mi face… :
Poezii 2011-01-10 (5868 ascoasi tu miydani)

Varios efectos del amor :
Poezii 2010-01-22 (5605 ascoasi tu miydani)

Vengada la hermosa Filis :
Poezii 2008-05-31 (6017 ascoasi tu miydani)

Versos de amor, conceptos esparcidos :
Poezii 2008-05-31 (7577 ascoasi tu miydani)

Vierte racimos la gloriosa palma :
Poezii 2008-05-31 (5810 ascoasi tu miydani)

Vireno, aquel mi manso regalado :
Poezii 2008-05-31 (6100 ascoasi tu miydani)

Vivas memorias, máquinas difundas :
Poezii 2008-05-31 (6066 ascoasi tu miydani)

Ya vengo con el voto y la cadena :
Poezii 2008-05-31 (5831 ascoasi tu miydani)

Yo dije siempre, y lo diré, y lo digo :
Poezii 2008-05-22 (6307 ascoasi tu miydani)

Yo me muero de amor, que no sabía :
Poezii 2008-05-22 (6413 ascoasi tu miydani)

Yo pagaré con lágrimas la risa :
Poezii 2008-05-22 (6034 ascoasi tu miydani)

Zagalejo de perlas :
Poezii 2008-05-22 (6188 ascoasi tu miydani)

¡Quítenme aquesta puente que me mata :
Poezii 2008-07-19 (6158 ascoasi tu miydani)


Frândza: 1





Biografii Félix Lope de Vega y Carpio

Félix Lope de Vega y Carpio (n. 25 noiembrie 1562, Madrid — d. 27 august 1635) a fost un scriitor spaniol, considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Volumul mare al operelor sale îl încadrează între cei mai prolifici autori ai literaturii universale. Numit „Phoenixul ingeniului” de către unii și „Monstrul Naturii” de către Miguel de Cervantes, Lope de Vega a fost creatorul „formulei” teatrului clasic spaniol, operele sale reprezentându-se și în actualitate în cadrul festivalelor de teatru clasic. Este de asemenea unul dintre marii poeți de expresie spaniolă și continuă să influențeze tineri scriitori.

Este autorul a 3000 de sonete, 3 romane, 4 nuvele, 9 epopee, 3 poeme didactice și a sute de comedii (1800, conform lui Juan Pérez de Montalbán); a cultivat toate speciile literare, cu excepția nuvelei picarești. Atât viața, cât și opera lui Lope de Vega au fost caracterizate de o exuberanță extremă. A fost prieten cu Quevedo și Alarcón.

Lope de Vega provenea dintr-o familie modestă, originară din Valle del Carriedo, din munții cantabrici. Nu există informații sigure privind-o pe mama sa, Francisca Fernández Flórez. În schimb, se cunoaște că tatăl său, Félix de Vega, era croitor de profesie și că, după ce a trecut scurt timp prin Valladolid, s-a stabilit la Madrid în 1561, atras de posibilitățile de câștig în recent stabilita capitală a Spaniei. Cu toate acestea, Lope de Vega avea să afirme mai târziu că tatăl său a ajuns la Madrid în căutarea unei femei de care era îndrăgostit, întâlnind-o însă pe cea care avea să fie mama scriitorului, nou-născutul fiind rodul reconcilierii între cei doi și datorându-și existența sentimentului de gelozie.

Lope de Vega a fost un copil foarte precoce; citea în latină și castiliană pe când avea doar cinci ani, iar la doisprezece începuse să compună deja comedii; se consideră că prima sa comedie se numea „El verdadero amante” („Amantul adevărat”). Grație talentului său, a fost dus la școala din Madrid condusă de poetul și muzicianul Vicente Espinel, pe care poetul îl va cita cu venerație în scrierile sale. Și-a continuat educația în cadrul Companiei lui Iisus, care va deveni „Colegiu Imperial” în 1574.

După aceea a urmat timp de patru ani (1577-1581) cursurile universității Alcalá de Henares, fără să obțină însă vreo diplomă. Se consideră că viața sa dezordonată și pasiunea pentru femei îl făceau inapt pentru cariera de preot și protectorii săi au renunțat la a-i mai finanța studiile. Lope nu a reușit să obțină titlul de bacalaureat și, pentru a-și câștiga existența, s-a angajat ca secretar a unor personalități, scriind și comedii și alte piese de teatru la comandă. În 1583 s-a înrolat în marină și a luptat în bătălia de la Isla Terceira, sub comanda viitorului său prieten don Álvaro de Bazán, marchiz al Sfintei Cruci de Mudela. Va dedica una dintre comediile sale fiului marchizului.

În ultimii ani de viață Lope de Vega s-a îndrăgostit de Marta de Nevares, fapt ce se poate considera „sacrilegiu”, având în vedere că el era preot; ea era o femeie foarte frumoasă, cu ochii verzi, după cum a declarat Lope în poemele pe care le-a compus și în care ea apare sub numele „Amarilis” sau „Marcia Leonarda”. În această perioadă Lope a cultivat în special poezia comică și filozofică, dedublându-se în poetul heteronim „Tomé de Burguillos” și meditând senin asupra bătrâneții, precum și asupra tinereții sale nebunești, în poezii de tip „romances”.

Ultimii ani ai lui Lope de Vega au fost de fapt nefericiți, în ciuda onorurilor primite din parte regelui și a Papei. A suferit pentru orbirea Martei din anul 1626 și pentru moartea sa din 1628. Lope Félix, fiul său și a Micaelei de Luján, care avea talent pentru poezie, s-a înecat în timp ce pescuia perle, în 1634. Fiica sa iubită, Antonia Clara, a fost sechestrată de un nobil. Feliciana, pe atunci singura sa fiică legitimă, a avut doi copii : o fată, care s-a călugărit, și un băiat, Luis Antonio de Usategui y Vega, care a devenit căpitan și a murit la Milano în slujba regelui. Doar o fiică neligitimă, călugărița Marcela, avea să moară după tatăl său.

Lope de Vega a murit pe 27 august 1635. Moartea sa a fost regretată atunci de mulți spanioli. 200 de autori i-au dedicat elogii, publicate în Madrid și Veneția. Operele sale se bucurau de o reputație extraordinară încă din timpul vieții sale. „E scrisă de Lope” era o formulă utilizată frecvent pentru a indica excelența unei scrieri, deși asta nu a ajutat mereu în atribuirea și publicarea posterioară a comediilor sale. Miguel de Cervantes, în ciuda antipatiei pentru Lope din motive personale, avea să-l numească „El monstruo de la Naturaleza” („Monstrul Naturii”), datorită fecundității sale literare.

Lope de Voga n-a îndrăznit niciodată să publice un volum de poezii. Pe de altă parte, n-a vrut să-și vadă poeziile rămase nepublicate. Soluția găsită a fost una obișnuită pentru epoca sa : le-a introdus în nuvelele sale. „Arcadia”, scriere inspirată de opera omonimă a lui Jacopo Sannazaro, a fost publicată la Madrid în 1598 și s-a bucurat de un succes considerabil. A fost opera cea mai des reeditată din secolul XVII, de douăzeci de ori între 1598 și 1675. Osuna a afirmat că nuvela conține aproape 6000 de versuri, mai multe decât rândurile în proză. În zilele noastre unui cititor îi vine greu să înțeleagă că o nuvelă, oricât de poetică ar fi, ar putea conține în jur de 160 de poeme. Este greu de crezut că o asemenea bogăție de versuri ar putea constitui doar un decor pentru proză. Mai degrabă firul epic este o scuză pentru prezentarea în fața publicului a unor creații lirice scrise cu anterioritate, la care au fost probabil adăugate multe creații lirice scrise „ad-hoc”.

Lope de Vega este, alături de Luis de Góngora, liderul unei generații foarte precoce de poeți, care a început să se afirme în decada 1580-1590. Acești poeți încep să fie cunoscuți și apreciați încă de la vârsta de optsprezece sau douăzeci de ani, deși la început este clar că nu intenționau să-i impresioneze pe editori, deoarece nici măcar nu își semnau operele, ceea ce a pus mai apoi piedici serioase criticilor literari în încercarea lor de a organiza corect operele.




poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). poezii
poezii
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!