Alexandru Obedenaru[Alexandru_Obedenaru]

Câsâbălu iu bânedz: București
Ari limba di dadâ


Biografii Alexandru Obedenaru

Frândzâ personalâ web Alexandru Obedenaru


 Adresa alushtui autorŭ easti : 

Naima nali texti alinati:

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 1

Altare :
Poezii 2009-05-10 (4101 ascoasi tu miydani)

Anxietas :
Poezii 2010-05-15 (4282 ascoasi tu miydani)

Departe de pământ :
Poezii 2009-05-11 (4365 ascoasi tu miydani)

Flori de sânge :
Poezii 2009-05-24 (4906 ascoasi tu miydani)

Iahtul negru :
Poezii 2009-05-09 (4270 ascoasi tu miydani)

Lințoliul sufletului :
Poezii 2009-05-08 (4365 ascoasi tu miydani)

Mai sus de stele :
Poezii 2009-05-10 (3994 ascoasi tu miydani)

Naiadele :
Poezii 2009-05-08 (4340 ascoasi tu miydani)

Sar-ului Péladan : din Sonete (1916)
Poezii 2010-04-20 (4550 ascoasi tu miydani)

Biografii Alexandru Obedenaru

Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a criticii literare. Moare în 1943(?).

OPERE:
"Spleen", Buc., 1891; "Rondele", Buc., 1892; "Sonete", 1888-1916, Buc., 1916; "Poeme de război", Buc., 1919; "Dacia noastră" (poem), Buc., 1919; "Himere", Buc., 1927; "Pantheea", poemă, Buc., 1927.

COLABORÃRI:
"Literatorul" (1890); "Biblioteca familiei" (1890-1891); "Generația nouă" (1891); "Revista nouă" (1892); "Revista poporului" (1892-1895); "Telegraful român" (1892); "Românul literar" (1893); "Liga literară" (1893-1895); "Tribuna literară" (1896); "Viața nouă" (1898); "Luceafărul" (1900); "Literatura și arta română" (1901); "Secolul XX" (1901); "Viața literară și artistică" (1907); "Epoca" (1914-1915); "Dimineața" (1916); "Izbânda" (1918); "Victoria" (1920); "Universul" (1920-1921); "Universul literar" (1920, 1926, 1927); "Revista soc. Tinerimea română" (1921); "Adevărul literar" (1921-1922) etc.

REFERINȚE:
Polit, "Alexandru Obedenaru", Buc., 1891; Lumea ilustrată, broșura 5, III, 9-10, 1896, p. 146; George I. Stratulat, "Alexandru Obedenaru", în Revista idealistă, XIV, 5, mai 1916, p. 123-127; D. Karnabatt, "Un București de altădată", Îndreptarea, XVII, 104, 16 mai 1935; N. Davidescu, "Din poezia noastră parnasiană", Buc., E:F:, 1943, p. 69-85 etc.