agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 

Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

 
  Alexei_Mateevici

Câsâbălu iu bânedz: Căinari, Republica Moldova
Ari limba di dadâ Ari limba di dadâ


Biografii Alexei Mateevici

Frândzâ personalâ web Alexei Mateevici


 
Adresa alushtui autorŭ easti : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Colectsiili activi a alushtui autor::

Naima nali texti alinati:

Poezii (34)
Tuti (34)

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 1

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
Poezii 2010-05-07 (4288 ascoasi tu miydani)

Atunci când soarele apune : 1907
Poezii 2010-03-05 (5352 ascoasi tu miydani)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
Poezii 2010-05-07 (7289 ascoasi tu miydani)

Cântarea slavei :
Poezii 2010-05-07 (3858 ascoasi tu miydani)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
Poezii 2010-05-07 (5651 ascoasi tu miydani)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
Poezii 2010-03-05 (3929 ascoasi tu miydani)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
Poezii 2010-02-21 (5221 ascoasi tu miydani)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
Poezii 2010-03-05 (4439 ascoasi tu miydani)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
Poezii 2010-05-07 (3646 ascoasi tu miydani)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
Poezii 2010-03-05 (6714 ascoasi tu miydani)

Fie voia ta! :
Poezii 2010-05-07 (4943 ascoasi tu miydani)

Fratelui creștin : mai 1912
Poezii 2010-02-21 (4249 ascoasi tu miydani)

Frunza nucului : Tatei
Poezii 2010-05-07 (4041 ascoasi tu miydani)

Hristos : aprilie 1913
Poezii 2010-02-21 (4129 ascoasi tu miydani)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
Poezii 2010-02-21 (3851 ascoasi tu miydani)

Hristos în biserica Ierusalimului :
Poezii 2010-02-21 (3555 ascoasi tu miydani)

Hristos pruncul : decembrie 1912
Poezii 2010-02-26 (3829 ascoasi tu miydani)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
Poezii 2010-02-21 (3901 ascoasi tu miydani)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
Poezii 2010-02-26 (7624 ascoasi tu miydani)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
Poezii 2010-05-07 (3892 ascoasi tu miydani)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
Poezii 2010-02-21 (213404 ascoasi tu miydani)

Mama : decembrie 1914
Poezii 2010-02-21 (7628 ascoasi tu miydani)

Mângâiere : Martie 1910
Poezii 2010-03-05 (4707 ascoasi tu miydani)

Mântuirea : August 1910
Poezii 2010-03-05 (3857 ascoasi tu miydani)

Muncitorul :
Poezii 2010-05-07 (4526 ascoasi tu miydani)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
Poezii 2010-03-15 (3611 ascoasi tu miydani)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
Poezii 2010-05-07 (5015 ascoasi tu miydani)

Pocăința hoțului : martie 1910
Poezii 2010-02-21 (3838 ascoasi tu miydani)

Psalmul al 83-lea :
Poezii 2010-02-21 (3687 ascoasi tu miydani)

Un vis dorit : Iulie 1910
Poezii 2010-02-26 (4163 ascoasi tu miydani)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
Poezii 2010-05-07 (6763 ascoasi tu miydani)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
Poezii 2010-05-07 (5367 ascoasi tu miydani)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
Poezii 2010-03-05 (4415 ascoasi tu miydani)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
Poezii 2010-03-05 (6363 ascoasi tu miydani)


Frândza: 1





Biografii Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.



poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). poezii
poezii
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!