agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Constantin Miu-Lerca[Constantin_Miu-Lerca]

 
  Constantin_Miu-Lerca

Câsâbălu iu bânedz: n. Cacova, Caraș-Severin - d. Pitești
Ari limba di dadâ Ari limba di dadâ


Biografii Constantin Miu-Lerca

Frândzâ personalâ web Constantin Miu-Lerca


 
Adresa alushtui autorŭ easti : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Colectsiili activi a alushtui autor::

Naima nali texti alinati:

Poezii (1)
Tuti (1)

Naima nali texti alinati:

Spuni-Ts Minduiarea:

Texti ânyrâpsiti tu bibliotecâ:

Frândza: 1

Primăvara : din revista Gândirea, XXI, nr. 4, aprilie 1942
Poezii 2010-10-09 (4415 ascoasi tu miydani)


Frândza: 1





Biografii Constantin Miu-Lerca


Constantin Miu-Lerca s-a născut la 15 august 1908 în comuna Cacova, azi Grădinari, județul Caraș-Severin. A fost multă vreme ziarist și profesor de matematică și fizică. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Între cele douâ războaie a colaborat la revistele : Azi, Floarea de foc, Gîndirea, Prepoem, Viața literară, Vremea, Gînd românesc, Societatea de mîine, Familia, Universul literar, Brașovul literar, Luceafărul, Fruncea, Revista Institutuluî social Banat-Crișana ș. a.
După 23 August 1944 a colaborat la: Scrisul bănățean, Generații, Orizont, Timișoara și Albina, București.

"După cum spune poetul însuși,s-a născut din „neam de preoți și țărani ” (v.11 poeți bănățeni,Ed.Vrerea,Tim.,1942,p.57) în localitatea Cacova (azi Grădinari) din fostul județ Caraș în anul 1908.

- Rămânând orfan de ambii părinți,a fost crescut de un unchi, Lerca, al cărui nume l-a preluat.

- După ce termină liceul la Lugoj,se consacră gazetăriei.A fost redactor la publicațiile „Vestul ” (Timișoara) și „Dacia ” (Timișoara). Debutează editorial cu volumul de versuri Biblice (Tipografia Românească,Timișoara,1932),urmat la aproape un deceniu de volumul Colinde (Tipografia Româneascã,Timișoara,1940). Îi aparþine textul oratoriului Omul, al cărui muzică a fost compusă de Filaret Barbu(1942).

- A colaborat la mai multe reviste ca: „Vrerea”, „Gând românesc ”, „Societatea de mâine ”, „Familia ”, „Luceafărul ”, „Fruncea ” etc.

- Stabilit la Lugoj,a depus aici o apreciată muncă de profesor de matematică și fizică până în 1968,anul pensionării sale.

- C.Miu-Lerca revine în atenția criticii literare cu volumele de versuri Sus stele, jos stele(Ed.Cartea Românească,Buc.,1971), Unde concentrice ed.Facla, Timișoara, 1975, cu o prefațã,Un „poeta artifex ”,de Ovidiu Papadima), Pajura cu două capete(Ed.Cartea Românească, Buc.,1978), adevărată epopee în versuri a rezistenței antihabsburgice în Banatul secolului al XIX-lea, și Efemerele anotimpuri (Ed.Facla,Timișoara,1983), cu un cuvânt înainte de Al.Jebeleanu).

- În prefața mai sus amintită, Ovidiu Papadima observa că poezia de debut a lui C.Miu- Lerca evidențiază un „contrast interior [… ] frapant : pe de o parte, adoptarea cu precădere a versului liber,cu ritmuri inegale, impuse de mișcarea gândirii și a sentimentului, – prozodie corelată cu neliniștile și tensiunile problematicii omului modern; pe de altă parte, abundentul filon folcloric, potențat de o includere, până la saturație, a lexicului bănățean, în forme demulte ori neînregistrate încă nici în dicționare.” (p.7). Fenomenul departe de a fi singular însă în epocă. Versul liber fusese statornicit deja în spațiul transilvano-bănățean de poeți precum Lucian Blaga, Aron Cotruș, Vintilã Rusu-Șirianu ș.a.Iar „propensiunea spre cultura noastră folclorică era de asemenea un fenomen caracteristic în epocă, prilejuind cristalizări artistice dintre cele mai personale și mai autentice.” (ibidem).

- Volumul de debut al poetului bănățean, Biblice,este alcătuit din trei cicluri: primul dă nume întregii cărți, al doilea se intitulează Ai mei , al treilea – Naturã. Ciclul Biblice nu vădește, contrar așteptărilor, afinitatea poetului față de temeiurile doctrinare al ortodoxismului interbelic. Poeziile acestuia constituie în bună măsură o meditație asupra sorții omului,care se istovește în confruntări cu divinitatea, oscilând, asemenea autorului Cuvintelor potrivite, între credință și tăgadă: „Cu molitvă păgână / îmi botez credințele ,– / altul, acelaș, mâine ca și ieri, / țărână / răsculată, volbură spre ceri. // Nu am odihnă pic, // Pe fiecare treaptă / a neputinții, pic – / și mă despic / în aria trecerii, ca un spic. // Cu mărturisire dreaptă, / pe moșanda nădejdiilor, iarăși mă ridic – / și semn al biruinții, / îmi înfig adânc, / în slinul vieții, dinții … ” (Spovedanie ).

- În ciclul Ai mei , poetul exprimă atașamentul său nestrămutat față de pământ, traiul „păoresc ” reprezentând pentru el un posibil refugiu din fața vicisitudinilor vieții: „Pentru mine-n orice parte / vremea de se-nstrâmbă, / cu o coajă de mălai, / îmi ar păorescul trai / mai departe –/ și muierea din fuior, / va mai ști să-mi țese o trâmbă / de lăor.”(Plugar ).

- Ciclul intitulat Natură include cântece ale descătușării energiilor vegetale, în acord cu efortul uman pentru marele act al desțelenirii ogorului: „Înflorit-au macii râu, / prin otavă și prin grâu – / și-au pornit și plugurile / de asudă jugurile, / bulgări de-ntuneric să dezgroape-n soare, / prin ogoare.” (Reînviere ).

- În poezia Primăvară , natura e asemenea unui nou născut, înfățișată în „scutece proaspete de glie ”, mugurii, simbol al proliferării, sug „din țâțe mușcate de plug ”, rădăcinile „ îți încolăcesc vinele ” alături de râmele somnoroase. Adie un aer expresionist în aceste imagini sugerând relația cu cosmicul, cu ilimitatul.

- Volumul Colinde păstrează aceeași tonalitate folclorică, motiv pentru care Filaret Barbu s-a simțit îndemnat să-i însoțească poeziile cu melodii compuse în ritmul doinelor sau jocurilor bănățene. Atât de legat de viața și munca țăranului, poetul se arată dornic să-i omagieze uneltele trudei. Obiceiul este arghezian: „Coasă iobagă, cu codri dârjală, / nădejde-n livezi –și-n răzmeriți năvală, // ne-nduplecată ursită de-oțel / nuntită-n istorii cu-al morții inel, // osândă ne-nvinsă, răbdării izvod, /călită în albii de lacrimi și rod, – // coasă, ți-e glasul o strană-n podobii, / când vara în brațe te leagănă robii.” (Coasa ).

- În alte poezii ale volumului poetul elogiază jocul bănățean, în al cărui ritm parcă își toarnă versurile: „ Râd viori și plâng, – / fetele își frâng / trupul ca tăiat în stană / brune ghijă de castană, /băle, mândre bălăioare, / flori de floarea-soare. // Albinițe-n roi /două la de doi, / se-nvârt volbură-n țărână, / cu voinicii pe sub mână – // și pe sân își leagănă, / salba de-aur, galbenă.” (Hop-cică ).

Apreciatul poet, publicist și profesor se stinge din viață la Pitești în anul 1985."

Opere

* Biblice, Tipografia Românească, Timișoara, 1932
* Colinde, Tipografia Românească, Timișoara, 1940
* Omul, 1942 (oratoriu cu muzică compusă de Filaret Barbu)
* Sus stele, jos stele: Poezii 1930-1970, Cartea Românească, București, 1971
* Unde concentrice, Editura Facla, Timișoara, 1975 (cu o prefață de Ovidiu Papadima)
* Pajura cu două capete, Cartea Românească, București, 1978 (coperta de Done Stan)
* Efemerele anotimpuri, Editura Facla, Timișoara, 1983


poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). poezii
poezii
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!