agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-29 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Nicole Chinez Tinichigiului Stoimir P. despre litii (Scrisoarea a 140-a) Litiile se fac È™i în biserici. Tu însă întrebi de litiile făcute pe străzi È™i în È›arini, ce rost au ele. Ele sunt rugăciune a tot poporul, rugăciune făcută în loc deschis, sub soare È™i sub bolta cerului, în altarul universului pe care l-a zidit Ziditorul ÃŽnsuÈ™i cu puterea È™i măiestria Sa. Un fel de litie au făcut în felul lor È™i vechii evrei când au cucerit cetatea Ierihonului. Acea litie a fost rânduită de Iisus din Navi la porunca lui Dumnezeu. ÃŽn mijlocul poporului a fost purtat chivotul legământului, iar înaintea chivotului mergeau preoÈ›ii sunând din trâmbiÈ›e. Șapte zile a înconjurat poporul astfel Ierihonul rugându-se în tăcere solemnă. ÃŽn cea de-a 7-a zi, zidurile Ierihonului s-au prăbuÈ™it È™i cetatea a fost luată. (Iisus din Navi 6) Noi, creÈ™tinii, în locul chivotului legământului purtăm crucea, icoanele È™i prapurii, în loc de trâmbiÈ›e sună clopotele È™i se cântă cântări duhovniceÈ™ti. Poporul nostru numeÈ™te de obicei litia krstonosi(purtare de cruce)iar împreună cu cântările duhovniceÈ™ti cântă È™i una despre cruce : Crucea o purtăm, Domnului ne rugăm, Doamne miluieÈ™te, Doamne miluieÈ™te ! Dintre aceste semne care sunt purtate în timpul litiei, semnul crucii este pe primul loc- fiindcă acestui semn încă de pe Golgota lui Hristos i s-a dat puterea È™i tăria de a goni puterile necurate, de a însănătoÈ™i, de a întări È™i de a sfinÈ›i pe oameni È™i pe animale È™i locuinÈ›ele È™i atelierele È™i ogoarele omeneÈ™ti. Poporul lui Dumnezeu È™tie asta È™i ca atare numeÈ™te litia krstonosi. Þie È›i-a venit de undeva gândul rău că prin litii sfinÈ›enia este profanată È™i expusă ridicolului. ÃŽn litii, sfinÈ›enia nu numai că nu este profanată, ci tocmai că este sfinÈ›it ceea ce era profanat prin păcatul omenesc. Litia este o incursiune militară duhovnicească împotriva puterilor rele drăceÈ™ti, iar poporul este la litie ca o armată a lui Hristos. Și ce dacă sunt unii care își bat joc de litii? Omul gol de Duhul lui Dumnezeu își bate joc deopotrivă È™i de biserică È™i de cei care sunt în biserică È™i de credință È™i de rugăciune îndeobÈ™te– dar ce însemnătate are acest fapt? Oare îi poate speria pe purtătorii de cruce care luptă împotriva puterilor nevăzute, care sunt mai cumplite decât sărmanii batjocoritori? Și, la urma urmelor, cei care își bat joc de lucrurile sfinte își bat joc de propria lor fericire. Multe experienÈ›e vin să ne dovedească asta. ÃŽntr-unul din satele noastre mergea litia peste È›arini. Un om, care fusese puÈ›in la muncă în America, stătea în faÈ›a casei È™i îi batjocorea pe purtătorii de cruce. La scurtă vreme după asta s-a abătut o ploaie puternică asupra satului cu pricina. Satul nu a suferit nici o pagubă, însă peste ogorul de grâu al acelui om furtuna a adus atâta nisip că nu se mai vedeau nici pământul, nici grâul. Rugăciunile făcute de tot poporul nu rămân niciodată fără urmări bune, mai ales când sunt împreunate cu pocăinÈ›a È™i încredinÈ›area în voia lui Dumnezeu. Poporul a simÈ›it folosul litiilor de aceea È™i iubeÈ™te litiile. Dacă litiile n-ar fi făcut de atâtea ori să plouă în vreme de secetă È™i nu ar fi tocit coasa morÈ›ii în vreme de molimă È™i nu ar fi readus pacea în vreme de nepace, oare poporul ar fi iubit atâta litiile È™i ar fi purtat cu atâta râvnă crucile prin sate È™i prin oraÈ™e? Turcii n-au litii. S-a întâmplat însă pe vremea turcilor într-un sat din Macedonia un lucru pe care încă È™i-l amintesc È™i-l povestesc martorii care sunt în viață. Era o secetă cumplită. Turcii i-au rugat pe creÈ™tini să facă litie È™i vlădica împreună cu clerul È™i cu poporul a mers cu crucile să facă litie la izvoarele din afara oraÈ™ului. Mergeau împreună două procesiuni: una a creÈ™tinilor, cealaltă a musulmanilor. Nici n-au terminat de citit rugăciunile că cerul s-a întunecat È™i a început o ploaie atât de năvalnică încât purtătorii de cruce s-au întors acasă în goană. Pace È›ie È™i binecuvântare de la Dumnezeu.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati