agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-08 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Nicole Chinez ViaÈ›a I. Copilăria Părintele Cleopa s-a născut la 10 aprilie 1912 în comuna SuliÈ›a, judetul BotoÈ™ani, într-o familie de țărani drept credincioÈ™i, Alexandru È™i Ana Ilie, ziÈ™i Þârlea, cu zece copii, primind la Botez numele de Constantin. "Noi am fost zece fraÈ›i la părinÈ›i, din care cinci (patru fraÈ›i È™i o soră) am venit la mănăstire. Fratele cel mai mare, Mihai, a fost la mănăstirea Durău. Sora mea, Ecaterina, a fost dusă la mănăstire pe când avea doar 11 ani, iar eu È™i cu încă doi fraÈ›i mai mari, Gheorghe È™i Vasile, am venit la Sihăstria. Până în anul 1935 mi-au murit de tineri toÈ›i fraÈ›ii. Apoi a murit È™i tata, Alexandru. Mai trăiam eu, ca stareÈ› la Mănăstirea Sihăstria È™i mama, acasă, în comuna natală SuliÈ›a- BotoÈ™ani. ÃŽn anul 1946 am adus-o pe mama la Sihăstria, am călugărit-o È™i am dus-o la Agapia Veche, unde a trăit până în anul 1968, când s-a dus la Domnul în vârstă de 98 de ani." Ne povestea Părintele Cleopa că în ziua când s-a născut, părinÈ›ii săi aveau la lucru un tâmplar care punea draniÈ›a pe o clădire nouă. Când a auzit că s-a născut un băiat, a spus: "Acest copil va moÈ™teni casa aceasta". După mai bine de 30 de ani, proorocia s-a împlinit odată cu moartea tatălui său, Alexandru, căci toÈ›i ceilalÈ›i fraÈ›i ai Părintelui Cleopa muriseră, iar mama sa a mers la mănăstire. Alexandru Ilie lumina ca un sfeÈ™nic, prin credinÈ›a sa, în mijlocul familiei, lucru pe care Părintele Cleopa nu l-a uitat în întreaga sa viață, oferind tuturor celor care-l vizitau un exemplu demn de urmat ca model de viață. Astfel, povestind, spunea: "Dumnezeu să-l ierte pe tatăl meu. Era un om înalt, pleÈ™uv, cu barbă albă. Alexandru îl chema. Nu È™tia carte, dar avea frică de Dumnezeu. ÃŽl auzeam cum se ruga: "Mă închin Tatălui È™i Fiului È™i Sfântului Duh". Să adoarmă seara unul neînchinat? Sau să stea la masă până nu zice Tatăl nostru? Sau să nu se ducă duminica la biserică? Sau să audă c-a înjurat sau a fumat sau a furat careva din noi? Că nu-l vedeai pe el cu astea în veac; dar dacă te-a prins, ferească Dumnezeu! El a fost în casă È™feÈ™nic, el a fost stăpân peste noi. Mama în schimb era foarte milostivă. Dădea tot ce avea. De multe ori îl auzeam pe tata cum îi zicea: "Babă hăi, ce aduc eu cu carul, tu împarÈ›i cu traista!" Avea È™i darul lacrimilor. Să o fi văzut cum se văieta după noi înainte de a pleca la mănăstire! Mergea prin cerdac È™i începea să plângă: "Puiu mamii, dragu mamii, că se duc la mănăstire È™i io rămân singură. Puiu mamii, dragu mamii..." Vecinii îl întrebau pe tata: "MoÈ™ Alexandru, cine a murit la voi? Pe cine boceÈ™te baba Ana? " "N-a murit nimeni, da baba-i boceÈ™te pe copii că vor să meargă la mănăstire", le răspundea tata.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati