agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-01 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Nicole Chinez Predică la Duminica a XIII-a după Rusalii (Despre preoÈ›ie È™i pastoraÈ›ie) Era un om oarecare, stăpîn al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn È™i a dat-o lucrătorilor... (Matei 21, 33) IubiÈ›i credincioÈ™i, ÃŽn mai multe locuri din Sfînta Scriptură, lumea pe care a zidit-o Dumnezeu este asemănată cu via. Cel mai clar spune însăși Evanghelia de astăzi: "Era un om oarecare, stăpîn al casei sale, care a sădit vie". Acesta este ÃŽnsuÈ™i Dumnezeu, Stăpînul cerului È™i al pămîntului, Care a creat toate cele văzute È™i nevăzute È™i a zidit lumea ca pe o vie a casei Sale! ÃŽn alt loc spune Mîntuitorul: Eu sînt viÈ›a cea adevărată È™i Tatăl Meu este lucrătorul... Eu sînt viÈ›a, voi mlădiÈ›ele (Ioan 15, 1-5). Proorocul David aseamănă È™i el lumea cu via È™i se roagă pentru desăvîrÈ™irea ei, zicînd: Doamne, Doamne, caută din cer È™i vezi È™i cercetează via aceasta pe care a sădit-o dreapta Ta È™i o desăvîrÈ™eÈ™te pe ea (Psalm 79, 15-16). Oare de ce aseamănă Dumnezeu lumea cu via sau cu grîul gata de seceriÈ™ È™i nu cu altceva? Pentru că atît via cît È™i grîul sînt cele două roade de frunte ale pămîntului care È›in viaÈ›a trupească a oamenilor. Apoi, pentru că pîinea È™i vinul, prin Sfînta Liturghie, se prefac în Trupul È™i Sîngele lui Hristos care menÈ›in viaÈ›a duhovnicească a sufletelor noastre. Că precum pîinea È™i vinul "întăresc inima omului" aÈ™a Sfînta ÃŽmpărtășanie întăreÈ™te credinÈ›a, iartă păcatele È™i mîntuieÈ™te sufletul omului credincios. Pîinea È™i vinul, la care adesea este pomenit È™i untdelemnul, sînt alimente de bază ale omenirii care au un dublu caracter sacru, căci hrănesc atît trupul cît È™i sufletul prin jertfa liturgică. Dar via, adică lumea sădită de Dumnezeu, nu a fost lăsată la întîmplare, nu a fost părăsită de El. Dimpotrivă, de la început lumea a fost È›inută sub pronia divină; căci după ce a sădit-o Dumnezeu, a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn de pază È™i a dat-o lucrătorilor iar el s-a dus departe (Matei 21, 33). VedeÈ›i grija lui Dumnezeu pentru lume? A sădit-o cu propriile Sale mîini, făcînd pe om după chipul È™i asemănarea Sa; a îngrădit-o cu gard împotriva hoÈ›ilor, adică a îngrădit lumea cu poruncile È™i învățăturile celor două Legi a Vechiului È™i a Noului Testament, cu canoane È™i Sinoade ecumenice care apară unitatea È™i adevărul dreptei credinÈ›e. Apoi, în mijlocul viei, Domnul "a săpat teasc", adică a făcut altarul de jertfă, pe care se aduce, prin Hristos, jertfa liturghică pentru mîntuirea întregii lumi. Ba, mai mult, Dumnezeu "a clădit un turn de pază È™i a dat via lucrătorilor, iar El S-a dus departe". Turnul de pază este Biserica întemeiată de Iisus Hristos ca un turn de veghe È™i apărare împotriva diavolilor, a sectelor È™i a tuturor smintelilor È™i păcatelor care ucid sufletele noastre. Deci, cînd toate acestea au fost săvîrÈ™ite, adică lumea a fost răscumpărată È™i Biserica întemeiată, Domnul nostru Iisus Hristos a încredinÈ›at via Sa, adică lumea, Bisericii È™i Evanghelia "lucrătorilor", adică Apostolilor, episcopilor È™i preoÈ›ilor. Ei sînt lucrătorii viei lui Hristos. Lor li s-a încredinÈ›at întreaga operă de propovăduire a Evangheliei, de slujire a Bisericii, săvîrÈ™irea Sfintei Liturghii, învățătura È™i apărarea credinÈ›ei ortodoxe, sfinÈ›irea oamenilor prin harul Duhului Sfînt, revărsat prin lucrarea celor È™apte Sfinte Taine, paza viei prin împlinirea poruncilor evanghelice È™i aducerea roadelor la vreme. Iar roadele viei sînt sufletele mîntuite prin lucrarea faptelor bune. Slujitorii Bisericii sînt lucrătorii Evangheliei, adică împreună lucrători cu Hristos, cu îngerii, cu Apostolii È™i cu toÈ›i sfinÈ›ii la mîntuirea È™i înnoirea lumii. VedeÈ›i ce mare este misiunea apostolică È™i harul preoÈ›iei? Slujitorii Bisericii conlucrează cu ÃŽnsuÈ™i Dumnezeu, cu cele trei persoane ale Preasfintei Treimi È™i cu toate puterile cereÈ™ti. Prin jertfa liturgică ei unesc cerul cu pămîntul, coboară pe Hristos pe sfintele altare È™i în inimile oamenilor. Prin cuvintele lor leagă È™i dezleagă păcatele lumii, scot sufletele din iad È™i demonii din oameni. Prin harul dumnezeiesc pe care îl au de la Hristos, împart Duhul Sfînt credincioÈ™ilor prin cele È™apte Sfinte Taine, sfinÈ›esc, dezleagă, binecuvîntează, călăuzesc pe calea mîntuirii, învață, mîngîie sufletele iubitoare de Dumnezeu. Ce cinste mai de preÈ› căutăm? Sau ce har dat oamenilor este mai mare ca acela al preoÈ›iei? Episcopii È™i preoÈ›ii sînt urmaÈ™ii direcÈ›i ai SfinÈ›ilor Apostoli. Ei sînt datori să lucreze cu timp È™i fără timp via lumii creÈ™tine È™i să adune cît mai multe roade, adică fapte bune È™i suflete curate, vrednice de ÃŽmpărăția lui Dumnezeu. IubiÈ›i credincioÈ™i, Prima datorie a preotului în parohie este să săvîrÈ™ească sfintele slujbe cu toată evlavia, începînd cu Sfînta Liturghie. Altarul bisericii din fiecare sat este simbolizat de "teascul" pe care l-a săpat Dumnezeu în via Sa, cum ne spune Sfînta Evanghelie de astăzi. Că precum în teasc se prefac strugurii în vin, aÈ™a pe Sfînta Masă din altar pîinea È™i vinul se prefac în Trupul È™i Sîngele lui Hristos în timpul Sfintei Liturghii. Cu cît va sluji cu mai multă evlavie È™i vrednicie sufletească, cu atît va dobîndi mai mult dar de la Dumnezeu, va umple biserica de credincioÈ™i È™i va aduce mai multe suflete pe calea mîntuirii. A doua datorie a preotului este să înveÈ›e pe credincioÈ™i dreapta credință, adică să-i catehizeze cu timp, È™i fără timp, prin predici bune, practice, izvorîte din inimă; prin explicarea Sfintei Scripturi în duh ortodox, prin citirea în biserică È™i acasă de texte patristice, cărÈ›i de călăuză duhovnicească, învățături morale necesare tuturor È™i mai ales copiilor È™i tinerilor. Aceste învățături formează "gardul" Bisericii, cu care a îngrădit Dumnezeu via Sa. Precum orice vie fără gard este furată È™i stricată de străini, de vierul cel sălbatic, adică de diavolul, cum spune psalmistul, tot aÈ™a È™i credincioÈ™ii din parohie, dacă nu sînt educaÈ›i religios È™i deprinÈ™i cu iertarea, cu rugăciuni, cu postul È™i cu citirea cărÈ›ilor sfinte, se răcesc în credință, sînt indiferenÈ›i față de Biserică, devin îndoielnici, necredincioÈ™i, beÈ›ivi, imorali È™i unii sînt amăgiÈ›i È™i atraÈ™i de secte. A treia datorie de mare răspundere a preotului în parohie este să păzească via lui Hristos. Turnul de pază zidit de Dumnezeu "în via Sa" simbolizează Biserica, această corabie a mîntuirii lumii, care ne duce spre cele veÈ™nice, ne scapă de duhurile rele cu care ne luptăm pînă la moarte, ne izbăveÈ™te de înecare în marea vieÈ›ii È™i ne sfinÈ›eÈ™te prin cele È™apte Sfinte Taine, mai ales prin Botez, Mirungere, Spovedanie È™i Sfînta ÃŽmpărtășanie. Biserica, prin preoÈ›i, apără dreapta credință È™i ajută la ridicarea sufletelor din iad È™i a celor căzute în robia patimilor È™i a păcatelor, înălțîndu-le spre Hristos È™i ÃŽmpărăția Cerurilor. Iată, pe scurt, marea datorie evanghelică a preoÈ›ilor È™i păstorilor (episcopilor) Bisericii lui Hristos. Ei sînt grădinarii creÈ™tinilor. De felul cum își împlinesc ei misiunea depinde realizarea roadelor cerute, adică mîntuirea lor È™i a sufletelor încredinÈ›ate lor de Mîntuitorul Hristos. Pentru aceasta însă preoÈ›ii È™i păstorii trebuie să fie de mici chemaÈ›i È™i aleÈ™i de Hristos la slujirea Evangheliei Sale. Cei nechemaÈ›i È™i nesfinÈ›iÈ›i prin hirotonie, adică prin punerea mîinilor episcopilor, nu au ce căuta în cler, căci preoÈ›ia este slujire È™i har, iar nu funcÈ›ie cu scop de "cîștig urît" È™i mîndrie. Apoi slujitorii trebuie să provină din familii sănătoase, ortodoxe, devotate Bisericii. La seminarii este bine să se aleagă tineri din familii model în toate, cu atestarea scrisă a duhovnicului respectiv. La studii, viitorii candidaÈ›i la preoÈ›ie să iubească mai mult ca orice rugăciunea, biserica, slujbele, studiul, viaÈ›a morală, practica liturgică, spovedania deasă la două-trei săptămîni È™i practica duhovnicească în vacanÈ›e pe la mînăstiri. Pentru căsnicie li se cere să caute soÈ›ii bune, evlavioase, milostive, mame model în toate. Familia preotului trebuie să fie un exemplu viu pentru enoriaÈ™i, adică să fie o casă cu mulÈ›i copii, modestă, binecuvîntată, legată permanent de Hristos, de enoriaÈ™i È™i de biserică. Evlavia, moralitatea, rugăciunea, cultura teologică, slujbele regulate la biserică, milostenia È™i rîvna pentru Hristos sînt virtuÈ›i de bază ale preoÈ›ilor, fără de care nu se pot mîntui nici slujitorii, nici credincioÈ™ii. "Preotul, spune Sfîntul Ioan Gură de Aur, trebuie să se jertfească, nu numai să jertfească", adică să se ostenească a spovedi pe toÈ›i enoriaÈ™ii regulat în cele patru sfinte posturi, să se jertfească ziua È™i noaptea a menÈ›ine sfintele slujbe după rînduială, a cerceta pe toÈ›i în casele lor, a împăca pe toÈ›i cei certaÈ›i, a mîngîia pe cei întristaÈ›i, a ajuta pe cei săraci È™i bolnavi, a hrăni pe toÈ›i fiii săi sufleteÈ™ti cu predici bune, pline de căldură părintească È™i cu cărÈ›i sfinte de rugăciune È™i învățătură. Spune Mîntuitorul nostru Iisus Hristos în Sfînta Evanghelie: Eu sînt viÈ›a, voi sînteÈ›i mlădiÈ›ele. Cel ce rămîne în Mine È™i Eu în el, acesta aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteÈ›i face nimic (Ioan 15, 5). Hristos este viÈ›a, "tulpina viei", iar mlădiÈ›ele care ies din tulpină sînt Apostolii, episcopii È™i preoÈ›ii. Acei aÈ™a-ziÈ™i păstori de suflete, care au rupt legătura cu Biserica lui Hristos, nu mai au harul mîntuirii, căci s-au rupt de trupul Bisericii ca È™i mlădiÈ›ele de viță È™i se usucă spre veÈ™nica lor osîndă, că nu mai au legătură cu Hristos, cu Harul Duhului Sfînt, cu Tainele Bisericii, cu Sfînta Liturghie, cu Crucea, cu sfinÈ›ii din cer È™i cu toÈ›i drepÈ›ii. Iar păstorii adevăraÈ›i sînt preoÈ›ii care sfinÈ›esc slujba în sfintele biserici, care au grijă de turma încredinÈ›ată lor de Hristos, care se roagă cu credință È™i trăiesc în bucuria Duhului Sfînt, care se luptă pentru Evanghelie, pentru credință, pentru mîntuirea credincioÈ™ilor lor. FericiÈ›i sînt slujitorii pe care îi va afla Hristos făcînd aÈ™a È™i vai celor ce-i va afla dormind sau lenevindu-se! Dar care sînt roadele pe care le cere Hristos de la slujitorii Bisericii? Precum roadele mlădiÈ›elor de vie sînt strugurii, tot aÈ™a roadele mlădiÈ›elor lui Hristos, adică ale păstorilor sînt sufletele mîntuite. Acestea sînt creÈ™tinii pe care preoÈ›ii îi cîștigă prin pocăință È™i îi aduc la Hristos din cîrciumi, de la judecăți, de la desfrîu, de la secte, din robia păcatelor È™i a morÈ›ii. CreÈ™tinii care ascultă de păstori, de Hristos ascultă, că zice Domnul: Cel ce vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; iar cel ce se leapădă de voi, de Mine se leapădă (Luca 19, 16). Dacă preotul slujeÈ™te cu evlavie, învață pe toÈ›i, se roagă È™i face tot ce poate, dar credincioÈ™ii nu-l urmează, el va lua plata lucrătorului credincios, iar ei, neascultătorii, vor lua osîndă. AceÈ™tia sînt ca via neroditoare, ca frunzele viei lovite de brumă care cad È™i se aruncă în foc. Vai de credincioÈ™ii care nu merg la biserică din lenevire sau necredință! Vai de cei ce se rup de trupul Bisericii lui Hristos È™i cad în secte, că sectele nu duc la mîntuire, fiind rupte de viÈ›a vieÈ›ii care este Hristos! Vai È™i de păstorii care nu se ostenesc să aducă roade la vreme din via încredinÈ›ată lor! Adică smintesc turma, pierd sufletele È™i lasă să intre lupii în piei de oaie, adică sectanÈ›ii în parohiile lor. Căci va veni Hristos, stăpînul viei, È™i pe cei răi cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor (Matei 21, 40-41). IubiÈ›i credincioÈ™i, VedeÈ›i ce mare este răspunderea preoÈ›ilor pentru sufletele voastre? VedeÈ›i cît trebuie să se jertfească ei pentru mîntuirea credincioÈ™ilor? MulÈ›i însă îi judecă È™i îi osîndesc, uitînd că È™i ei sînt oameni, că au familie È™i trebuie să se îngrijească atît de enoriaÈ™i È™i de casa lui Dumnezeu, cît È™i de casele lor. Să È™tiÈ›i că preoÈ›ii ar putea fi mult mai devotaÈ›i, mai buni, dacă ar fi alături de ei toÈ›i credincioÈ™ii satelor È™i oraÈ™elor noastre. Căci dacă preoÈ›ii văd bisericile pline de credincioÈ™i, mai ales în sărbători, credinÈ›a lor sporeÈ™te, harul lucrează mai mult prin ei, predicile lor devin mai vii È™i pătrund în inima fiecăruia. Iar cînd preoÈ›ii văd mai mulÈ›i săteni la cîrciumi, la tîrguri È™i judecăți, decît la biserică în timpul Sfintei Liturghii din Duminici È™i sărbători, ei se întristează È™i slăbesc duhovniceÈ™te. Credem că preoÈ›ii buni se datorează È™i credincioÈ™ilor buni, rîvnitori pentru Hristos; iar cei mai puÈ›ini buni se datorează È™i enoriaÈ™ilor slabi în credință È™i indiferenÈ›i de mîntuirea lor. Dar fiecare va fi judecat după faptele sale de Dumnezeu, È™tiutorul inimilor noastre. De aceea, fraÈ›ii mei, vă îndemn să iubiÈ›i pe Dumnezeu È™i Biserica Lui. IubiÈ›i pe păstorii Bisericii, ascultaÈ›i de ei È™i vă rugaÈ›i pentru ei, ca niÈ™te fii sufleteÈ™ti, că ei priveghează pentru sufletele voastre, ca cei ce vor da seamă (Evrei 13, 17). Vă mai îndemn să nu lipsiÈ›i în sărbători de la biserică, È™i să ascultaÈ›i cu evlavie sfintele slujbe, mai ales Sfînta Liturghie. Hristos este de față în Sfîntul Altar È™i noi să lipsim? Maica Domnului cu toÈ›i îngerii È™i sfinÈ›ii sînt în biserică È™i slăvesc pe Dumnezeu împreună cu preotul È™i noi ne ducem atunci la plăceri È™i la beÈ›ii? Nu uitaÈ›i să pomeniÈ›i pe preoÈ›i la rugăciunile voastre, din dragoste È™i din datorie, că sînt sfinÈ›iÈ›i de Hristos È™i poartă în ei Harul Duhului Sfînt. Să rugăm pe marele Arhiereu Iisus Hristos, Păstorul È™i Mîntuitorul sufletelor noastre, să rînduiască păstori È™i preoÈ›i cît mai buni Bisericii Sale, iar nouă să ne dea mai multă credință È™i fapte bune spre dobîndirea cereÈ™tilor bunătăți. Amin.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati