Cumulii albi prin azururi
gîndul ni-l fură de-a pururi.
Fii-mi tu pe plaiul din slavă
lină și moale otavă.

Vezi tu cum anii se sfarmă -
curme-se grije și larmă,
timpul prea tulbure, multul
aprigul chin și tumultul.

Scutul și coiful cu pană
ia-mi-le ca de pe-o rană,
pune-le-alăturea-n iarbă.
Soarele-n ele să ardă.

Verdele fără prihană
stingă-ne epoca vană.
Apele-n iezer - ce caste!
Roagă tu norii - s-adaste!