agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
|
||||||
agonia Texti Pripusi
■ Interzicerea expoziției organizate de Societatea Culturală Aromână
Romanian Spell-Checker Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-24 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Corneliu Traian Atanasiu Prichindeii m-au amenințat că mă-mpușcă dacă mai trec prin pădure fluierînd și sărutînd copacii pe rînd. "Eu sînt Dionysos, spusei, arborii sînt sorii și luceferii mei și cerul meu este acest limpede iaz și vă rog să nu faceți haz." "Ce tot cîntă omul? întrebă o șopîrlă, n-ar fi mai bine să-l facem pradă peștilor din gîrlă?" "E Dionysos cel veșnic, rosti un lăstun, dar am impresia că e un exaltat și un nebun. Să trimitem ștafete în a veacurilor umbră să întrebe dacă Dionysos avea o privire așa de sumbră și obrazul ca varul și vocea de plîns năruită și o viață ca o casă părăsită." Dar prichindeii au întins sinețele, copacii de spaimă și-au acoperit fețele și vuietul reteză ca o secure liniște pădurii sure. "A murit impostorul, falsul Dionysos,", vesti crainicul de aramă și peste mine așternu o năframă. Dar luna văzînd cum zăceam asasinat, tembel, dojenind pe omorîtori le grăi: "Dionysos era el".
|
||||||||
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | |||||||||
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati