Fără frumusețea ta, frumusețea lumii e scrum și cenușă,

Fără brațele tale, brațul oricui e pentru mine laț de spânzurătoare.
Trăiesc numai ca să măsor, în fiece clipă, neîndurarea morții.

Fără ochii tăi, ochii mei nu văd decît întuneric,
Nimic nu mai are glas, stinsă e orice lumină.
Ce grea e moartea într-un univers care el însuși moare.

Fără numele tău, numele meu numește neantul,
Vânăt urcă din adânc valul mării, urlându-și disperarea.

Fără frumusețea ta, frumusețea lumii e scrum și cenușă.