agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-04 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Bot Eugen Iulian
Visasem că sunt un animal singur.
Că toți cei ai mei, cei cu ochiul galben pe spinare, ah, pieriseră, și singur, făr` de logodnică, pradă îngenuncheam roțile în strălucirea capetelor alăptate de săgeți. Ah, tu, cuvântule, pentru nimenea spus! Doi-trei, patru-cinci m-au încolțit cât mai sunt, există, este. Sigur este, cade soarele la apus pe el. Să mai fiu, dar de ce? Liniștea unui ochi galben pe spinare și nasul umed din care răsare verdele firului de lumină l-aș mai ține un timp, dar de ce? Ultimul sunt dintre cei ca mine, dintre cei care au dat luminii sân. Văd ochi sugând, apoi nu mai văd nimica. Sunt un animal atât de singur încât, semănând cu 1, nu mai sunt... Apoi, mă trezisem.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati