Sorbi cupa vieții. Dar când sorbi,
Pe dalbele-i chenare,
Din ochii-nchiși, din ochii orbi,
Curg lacrimile-amare.

Când de pe ochi, pe-al morții prag
Smulgi ultima năframă,
Vezi că și ce ți-a fost mai drag
Ca vălul se destramă

Și că în golu-i aurit
Din cupa cea măiastră
Doar visul nostru l-am sorbit -
Ea, nu era a noastră.