agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-05 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Midrigan Mihai "Prea se-ntinde veselia Tot cu praznic È™i desfrâu! VeÈ›i tăia cu toÈ›ii via, Și veÈ›i duce toÈ›i la râu Vinu-n sticle ori în vase Să-l vărsaÈ›i pe apă tot: Cel ascuns de voi prin case Cu putere am să-l scot. AÈ™a vreau. AÈ™a veÈ›i face Ca-i tai capul cui nu-i place!" Fost-a jale-n tot regatul Și la munte, È™i la È™es; Plânse-oraÈ™ul, vai, È™i satul, Cârciumarii mai ales. Și vărsat-au lacrimi dese Popii È™i poeÈ›ii lor, Cele două tagme-alese Cari la oriÈ™ice popor Sunt apostoli ai mulÈ›imii, Deci la vin de-a pururi primii. La cetatea Buridava Ei făcut-un miting. Nu È™tiu care-a fost isprava, Căci de-acestea nu m-ating. Știu că cinci senatul dete, Camera pe alÈ›ii cinci DelegaÈ›i, cu mândre plete, Bernevici având È™i-opinci, Să supuie majestății Plânsul țării È™i-al dreptății. Unul singur avea cizme (Primul dac ce le-a purtat) Și vorbea cu galicisme, Că-n Paris trei ani a stat De-a învățat geologie, Și-avea "Talkowa" pe piept, ÃŽl chema sarab Ilie, De spun cronicele drept, Iar în mână-avea cravașă Semn distins, ca bulibașă. Zise el: - "De vrei, ne-aruncă Peste-un milion de scări, Dar cinstita ta poruncă Prea ne scoate din răbdări! Când nu-i strop de vin în È›ară Ce să bem noi? Petroleu?" - Regele cu vorba rară: - "Oh, Sarailie-al meu! Tu cunoÈ™ti pe Leon papa, Vorba lui mereu e: Apa!" - "Rege mare! Mai cu-ncetul! Apa-i lucrul cel mai bun, După cum Pindar poetul, Popa Kneip È™i mulÈ›i o spun, ÃŽnsă dacii, ca păgânii, Nu beau apă, nici să-i pici. Zic È™i ei, cum zic românii Cei ce-urmându-ne pe-aici De strămoÈ™i ne-or recunoaÈ™te: Apa-n burtă face broaÈ™te! La o mie două sute După Crist! Iar noi suntem MorÈ›i detot, când ni-e ulciorul Gol o zi, ca la golani, Cum deci îi vom duce dorul Treisprezece sute de-ani! Pân-atunci ne ia tătarul, Tot cu gând că-i gol paharul." Ascultând aceste spuse, Regele-a zâmbit perfid. Dete-un semn È™i-un serv aduse Zece cupe c-un lichid. - "M-am gândit fără-ncetare; Ceva trebuie să beÈ›i - Iat-aici zece păhare. Iar dincoace-aveÈ›i pesmeÈ›i SpuneÈ›i, principi, de vă place, Și cum vreÈ›i, aÈ™a voi face!" Sar fruntaÈ™ii daci cu ura! Să ia toÈ›i paharul plin, Căci aveau ca focul gura De când nu băură vin. ÃŽnsă care cum înghite Dă să scuipe mai curând Și cu feÈ›e-ngălbenite Se privesc pe rând, pe rând. - "Rege, asta-i vrăjmășie! Ce ne dai să bem leÈ™ie? Auzim că mult li-e dragă Celor scoborâți din Crum - Un lichior ce-i zice bragă Și È™i-o-mpart de cinci pe drum. Da! ÃŽntâi când am văzut-o, Am crezut că sunt lături, Dar pe Zevs, mă jur, pe Pluto: Taina ăstei băuturi N-o-nÈ›eleg - s-asculÈ›i de mine - Decât cei cu gusturi fine!" - "O, fruntaÈ™i cu mândre coame! Asta-i bragă! È™i se bea Și de sete È™i de foame." - "Mama dracilor s-o ia! Acest soi de băutură Nu-i de noi! Ne vâră-n draci. Să le-o torni cu sila-n gură N-au s-o-nghită bieÈ›ii daci. Parcă-i terciul cu lămâie De-oblojeli pe la călcâie!" - "O veÈ›i bea! răspunse tare Și-n mânie Deceneu, Dacă nu-mi daÈ›i ascultare Și-agitaÈ›i poporul meu, Am s-o-mpun, Sarailie, Astăzi prin decret regal, ToÈ›i s-o bea! A, terci să fie, ÃŽnsă terci naÈ›ional! Haidà să bem, uitând trecutul BeÈ›i, să-i facem începutul". Pe fereÈ™ti săriră prinÈ›ii Care È™i-ncotro văzu! Unu-n goană-È™i rupse dinÈ›ii, Altul într-un puÈ› căzu. Cel cu cizme, dând din coate, Se izbea de boi È™i vaci, Tropăind cele ciuboate, Că-l băgase braga-n draci! Și-au rămas cei prinÈ›i de-ocară Apăsând popor È™i È›ară. N-au fost însă lucruri bune Ce-acest rege-a făptuit, Căci istoria ne spune Cum că dacii au pierit: Ori de dor de băutură, Ori de caznă-n ciuda lor, - Deci luaÈ›i învățătură, Regilor, în viitor: Dac-aveau ce soarbe dacii, Poate È™i-azi trăiau, săracii!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati