agonia armâneashti v3 |
Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission | Contactŭ | Ânyrâpsea-ti | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Interzicerea expoziÈ›iei organizate de Societatea Culturală Aromână ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contactŭ |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-03-07 | [Aestu textŭ lipseashti s-hibâ dghivâsitŭ tu romana] | Ânyrâpsitŭ tu bibliotecâ di Midrigan Mihai Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor È™-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunÈ›i fii È™i fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind cu ghibacie Și păzind iconomie, Spre nutreÈ› ave-n camară Tot producturi de la È›ară: Frunză, scoarță, nuci È™i ghindă, La prânz, cină È™i merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală ÃŽn duratul foiÈ™or Acii soÈ›i cu fiii lor FericiÈ›i, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moÈ™tenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară IeÈ™ia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soÈ›ia-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte È™i vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului madama ÃŽncepu la soÈ› să zică: Oare È™tii de ce, frățică, Firea e deosăbită ÃŽntr-un om È™i într-o vită? EducaÈ›ia totdeauna O preface în mai bună. Pentru ce din castoraÈ™i Să nu facem cuconaÈ™i? Frate, să luăm, te rog, Dupr-a modei reglement, La copii de pedagog Pe o vită cu talent! Când în astă sfătuire Stă să deie-o hotărâre, Li s-arată lângă mal Veneticul papagal, Având pene verzi È™i mure, Ce din gros scăpând afară Și zburând din È›ară-n È›ară, După multe avanture, Parcă înadins chemat, Prest-un ram s-au aÈ™ezat. Și s-arete că nu-i mult, Vorovind aice cu sine CuvinÈ›ele tot streine, La castori mult au plăcut, Că avea È™i o figură Plină de învățătură. Castoreasă, cu mirare, Cătr-a ei bărbat au zis: Papagalul mi se pare Al său plisc când au deschis Că aÈ™a au răsunat Ca mentorul din palat. Buna soarte mi-l trimete Pentru fiii mei È™i fete; Să luăm în casă-ndată Astă pasăre-nvățată! Ca bun foarte-au fost castorul, a È™ti încă să cuvine, Câte-i propunea femeia, el la toate zicea: bine! ÃŽncât, fără advocat, ÃŽnvoiala au urmat Ș-un contract s-au iscălit, Unde chiar s-au lămurit: Datoria Și simbria Celui ce pre fii învață, Hotărându-i pe viață Și o pensie prea bună De castană È™i d-alună. Iată curs-acum începe ÃŽn principii să-l adăpe Guvernorul papagal, Dizvălind a lui moral. ÃŽn timp nu îndelungat Pre castori au învățat, Cu deplină sârguință, Papagalilor È™tiință: Cum să salte, să se strâmbe, Fără noime-a vorbi limbe, Capu-ascunde sub aripe, Cum să È™uiere, să È›ipe, Cum să de din cap, din coadă, Și mii lucruri de plăcere De bun ton È™i tot de modă. Dar nu lungă mângâiere Din metodul învățat Cii părinÈ›i au fost gustat, Căci îndată ce din mici Au crescut castori voinici, S-au văzut că ii o mie Știau lucruri frumuÈ™ele, Numai nu È™tiau acele Ce castorii au să È™tie. Căci de casnic interes N-avea gust, nici înțăles. Când părinÈ›ii s-au trezit, Au scăzut È™-au bătrânit, N-avea cine să li deie Bârne pentru-a lor bordeie; La hambare nime cară Provizioane de la È›ară. Și părinÈ›ii cii uÈ™ori Pentru-aceea-au scăpătat, Că pre fiii din castori Papagali au înformat.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). | ![]() | |||||||
![]() |
Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati